Războiul hibrid: NATO trage un semnal de alarmă în legătură cu activitatea "ostilă" a Rusiei în Europa

NATO a declarat că este îngrijorată de "activitatea hibridă" a Moscovei în Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Marea Britanie. Alianța a emis un avertisment dur cu privire la activitatea "ostilă" a Rusiei în Europa.

Într-o declarație publicată joi, alianța militară formată din 32 de țări, inclusiv în România, a declarat că este "profund îngrijorată de recentele activități maligne" ale Moscovei, pe care le-a numit o amenințare la adresa securității occidentale.

Aceasta a indicat "dezinformarea, sabotajul, actele de violență, interferențele cibernetice și electronice... și alte operațiuni hibride". Potrivit NATO, Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Marea Britanie au fost afectate, relatează euronews.com.

Alianța militară a calificat aceste incidente drept "parte a unei campanii de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul alianței și prin intermediul unor persoane interpuse".

"Susținem și suntem solidari cu aliații afectați", a afirmat NATO în declarația sa, condamnând "comportamentul Rusiei".

"Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că alianța și aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride."

Invazia pe scară largă a președintelui Vladimir Putin în Ucraina în 2022 a declanșat cele mai grave tensiuni dintre Rusia și Occident din istoria recentă, majoritatea capitalelor europene și Washingtonul susținând ferm Kievul.

Repercusiunile au dus la o retorică înflăcărată și la forme de război hibrid, care îmbină forța militară convențională cu activități economice, politice și sociale neconvenționale.

NATO: Statele membre nu vor fi descurajate să trimită ajutor în Ucraina

Vorbind în exclusivitate pentru Euronews în septembrie, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a avertizat asupra faptului că Moscova trimite migranți peste granița lor de 300 de kilometri ca o formă de atac hibrid.

Țările baltice au avertizat în repetate rânduri că Moscova a bruiat în mod intenționat sistemele de navigație GPS din regiunea lor, provocând perturbări majore în transportul aerian.

În declarația sa de joi, NATO a promis că statele membre nu vor fi descurajate să ofere Ucrainei asistența militară și financiară atât de necesară în lupta cu armata rusă.

Declarația alianței vine în contextul în care numărul acuzațiilor și investigațiilor privind persoane care ar avea legături cu Moscova a crescut.

Un căpitan al armatei germane a recunoscut că a spionat pentru Rusia și că a divulgat secrete de stat în fața unui tribunal din orașul Dusseldorf, situat în vestul țării, în luna aprilie. Între timp, un britanic a fost acuzat că a lucrat pentru grupul de mercenari ruși Wagner.

La sfârșitul lunii aprilie, un cetățean rus a fost arestat pentru uciderea a doi ucraineni într-un centru comercial din satul Murnau din Bavaria Superioară. Ancheta este în curs de desfășurare, iar autoritățile au declarat că un motiv politic pentru crimă "nu poate fi exclus în acest stadiu".

Totuși, aceste cazuri reprezintă doar vârful aisbergului.

În martie, Parlamentul European a declarat că "analizează" afirmațiile potrivit cărora deputați europeni au fost plătiți pentru a răspândi propagandă rusă.

Parlamentarii europeni au emis o rezoluție care denunță ferm astfel de eforturi în aprilie, în urma mai multor dezvăluiri despre ceea ce Parlamentul a numit "încercări susținute de Kremlin de a interfera cu și submina procesele democratice europene".

"Orice astfel de tactici, spun ei, trebuie să aibă consecințe", se arată într-o declarație publicată la 25 aprilie.