Muntenegru continuă sa resimtă efectele unui atac cibernetic masiv care a avut loc la sfârșitul lunii august. La sediul guvernului, calculatoarele sunt deconectate, internetul este oprit, iar principalele site-uri de stat nu sunt funcționale.
Infrastructura țării, în pericol
Atacul coordonat a început în jurul datei de 20 august și a fost descris de experți ca fiind fără precedent prin intensitatea și amploarea sa. Acesta a paralizat platformele de informații guvernamentale online și a pus în mare pericol infrastructura esențială a Muntenegrului, inclusiv sistemele bancare, de apă și de energie electrică.
Atacul a făcut parte dintr-o serie de incidente cibernetice de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie, în care hackerii au vizat mai multe alte națiuni europene, majoritatea membre NATO.
Oficialii guvernamentali din Muntenegru consideră că atacul a fost probabil efectuat de o bandă de ransomware legată de Rusia. Agenția pentru Securitate Națională din Muntenegru a dat vina pentru atac direct pe Rusia.
Numeroase țări, afectate de atacurile cibernetice
Rusia are un motiv puternic, deoarece Muntenegru, considerat cândva un aliat puternic al Rusiei, a aderat la NATO în 2017, în ciuda opoziției Kremlinului.
De asemenea, s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, ceea ce a determinat Moscova să o catalogheze drept „stat inamic”, alături de alte câteva state care s-au alăturat embargoului.
Alte state europene, considerate inamici ai Rusiei, au suferit recent și ele atacuri cibernetice. Printre ținte s-au numărat rețele din Moldova, Slovenia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania.
Săptămâna trecută, Albania a întrerupt relațiile diplomatice cu Iranul și și-a dat afară diplomații după un atac cibernetic din iulie, atribuit Republicii Islamice.
