Președintele Chinei Xi Jinping va vizita Franța, Serbia și Ungaria, în prima sa călătorie europeană din ultimii cinci ani. Este așteptat ca teme precum situația din Ucraina, comerțul și investițiile să domine agenda discuțiilor, într-o perioadă în care China își reconstruiește relațiile externe, după o absență prelungită în timpul pandemiei Covid-19.
Liderul de la Beijing începe turneul european la Paris în perioada 6-7 mai, unde se va întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron. Acesta insistă pe ideea autonomiei strategice europene față de Statele Unite. Într-o vizită la Beijing anul trecut, Macron a stârnit controverse, spunând că Franța nu se va alinia neapărat întotdeauna cu Washingtonul în politica externă. A fost o referire aparentă la sprijinul american pentru republica autoguvernată Taiwan, pe care China o revendică ca teritoriu propriu.
După Franța, Xi Jinping merge în Ungaria și Serbia, ambele considerate prietenoase cu China și apropiate de președintele rus Vladimir Putin.
Tamas Matura, Centrul Central și Est-European pentru Studii Asiatice: ”Xi Jinping, în calitate de președinte și secretar general al partidului, nu a fost niciodată în Ungaria. El a vizitat țara în urmă cu mai bine de 15 ani, în 2009, când era vicepreședinte. Dar, având în vedere cât de puternică a fost relația politică dintre Ungaria, guvernul maghiar și guvernul chinez în ultimii 10-15 ani, este puțin ciudat că nu a reușit niciodată să facă o escală în Ungaria. Mai ales că a fost în Polonia, în Republica Cehă și, de asemenea, în Serbia în ultimul deceniu. Acum este timpul să-l primim la Budapesta, mai ales că sărbătorim cea de-a 75-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre cele două națiuni.”
Xi Jinping, discuții cu președintele Serbiei
Acum zece ani, Ungaria și Serbia au încheiat un acord cu Beijingul pentru modernizarea căii ferate dintre capitalele lor, Budapesta și Belgrad. Este parte a unui plan care ar face legătura cu portul Pireu din Grecia, controlat deja de China. În Serbia, președintele Xi Jinping va purta discuții cu președintele Aleksandar Vucic, cu al cărui guvern China a construit relații puternice.
Mijat Lakicevic, analist economic: ”Serbia este acum un punct important pe ”Drumul Mătăsii” al Chinei, poate cel mai important punct din această parte a lumii. Cred că este în interesul Chinei să-și arate prezența în această parte a continentului european.”
Cât privește războiul din Ucraina, China susține că are o poziție de neutralitate. Beijingul a refuzat să numească atacul Rusiei invazie și a fost acuzată că a consolidat capacitatea Moscovei de a produce arme. China neagă că a vândut arme Rusiei, iar SUA declară că nu au găsit dovezi directe.
Cu toate acestea, China vinde mașini-unelte, microelectronică și alte tehnologii pe care Moscova le folosește pentru a produce rachete, tancuri, avioane și alte arme pentru a fi utilizate în războiul său împotriva Ucrainei, potrivit unei evaluări americane.
