Guvernul britanic a ridicat joi moratoriul asupra fracturării hidraulice, o tehnologie extrem de controversată suspendată în 2019 de executivul conservator de atunci din cauza riscurilor de producere de mişcări seismice.
"Pentru a întări securitatea energetică a Regatului Unit, guvernul britanic a ridicat astăzi moratoriul asupra producţiei de gaze de şist în Anglia", se arată într-un comunicat guvernamental, citat de Agerpres.
Guvernul noului premier Liz Truss, tot conservator, a precizat că viitoarele cereri de autorizaţii de foraj vor fi examinate în lumina "necesităţilor naţionale şi mondiale de gaz" şi doar în cazurile în care "există un sprijin local".
Apărătorii mediului atenţionează că fracturarea hidraulică, cunoscută şi ca fracking, provoacă mişcări telurice, pe lângă riscurile de poluare, fără a contribui prea mult la suplimentarea aprovizionării cu energie.
Un raport ştiinţific asupra extragerii gazului de şist, comandat mai devreme în acest an şi publicat joi, precizează că "în prezent avem o înţelegere limitată a geologiei britanice şi a resurselor de şist terestre", notează guvernul britanic.
"Până în momentul de faţă, în Marea Britanie au fost executate doar trei puţuri de testare pentru fracturarea hidraulică", iar ridicarea moratoriului "va permite culegerea de date suplimentare, o mai bună înţelegere a resurselor de gaz de şist din ţară şi a modului în care îl putem extrage în condiţii de securitate", explică executivul de la Londra.
Liz Truss şi-a anunţat de la începutul acestei luni, imediat după ce şi-a preluat postul, intenţia de a ridica interdicţia impusă fracturării hidraulice, precum şi să reexamineze traiectoria ţării către neutralitatea emisiilor de CO2, fără a repune însă în discuţie obiectivul de a obţine neutralitatea până în 2050.
Securitatea energetică, prioritate absolută
Dacă strategia guvernului precedent a prevăzut deja relansarea explorărilor de gaz în Marea Nordului, dat fiind că de când cu războiul din Ucraina securitatea energetică a pus în umbră "urgenţa climatică", noul guvern britanic condus de dna Truss a intensificat eforturile în acest sens.
"Securitatea energetică este o prioritate absolută", a subliniat ministrul energiei şi întreprinderilor, Jacob Rees-Mogg, asigurând că se doreşte ca "Marea Britanie să devină un exportator net de energie până în 2040".
Guvernul britanic a confirmat de altfel tot joi că vor fi acordate 100 de noi licenţe de explorare şi foraj, procesul de atribuire urmând să fie lansat la începutul lunii viitoare.
"Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să explorăm toate căile disponibile, prin intermediul producţiei solare, eoliene, petroliere şi gaziere", a adăugat ministrul britanic, citat în comunicat.
România și cazul Chevron
Agenţia Naţională pentru Resurse Mineraleşi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare - dezvoltare - explorare în perimetrele EX-17 Costineşti, EX-18 Vama Veche şi EX-19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern, care prevedeau obligaţii minime de explorare asumate de Chevron.
În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune. ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a articolului 40 din Legea petrolului. Chevron nu a pus la dispoziţia autorităţii competente "suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier", se arătă într-un comunicat al Guvernului din 2018.
Compania americană s-a adresat Curţii de Arbitraj de la Parid în iunie 2015, solicitând să se constate că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acordurile petroliere cu ANRM pentru încetarea contractelor, dar a pierdut.
"Potrivit deciziei, compania Chevron este obligată să plătească ANRM suma de 73.450.000 USD, la care se adaugă dobânda legală stabilită la nivelul ratei de referinţă a BNR + 8%, calculată începând cu data de 23.10.2014 până la data plăţii integrale, precum şi cheltuielile arbitrale suportate de ANRM", se precizează în comunicat”, se mai spunea în comunicatul citat.
