Vizele scoate pentru Statele Unite până în 2025 și intrarea în Schengen terestru până la finalul anului 2024, sunt promisiunile făcute de Marcel Ciolacu.
Premierul României susține că totodată vom adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026.
Ciolacu: Până la sfârșitul anului, România va intra în Schengen terestru
”România va intra, peste o lună, aerian și maritim în Schengen. Eu vă garantez că, până la sfârșitul anului, România va intra în Schengen terestru.
Anul viitor, România nu va mai avea vize cu America, iar în anul 2026 va intra în OECD. Vă dau garanții că așa va fi. Acesta este proiectul nostru de țară. Cea mai importantă va fi aderarea la OCDE.
În momentul în care am intrat la OECD, România va fi alături de toate statele dezvoltate din lume, nimeni nu va mai întoarce România din drumul ei, vor veni cele mai mari investiții. Se face upgrade la 2-3 luni, ca să fim alături de toate statele dezvoltate, acesta este viitorul”, a declarat premierul la Antena 3.
Aviz Formal pentru aderarea la OCDE a României
OCDE a aprobat, la finalul lunii februarie, primul Aviz Formal, ca urmare a evaluării României în cadrul Comitetului Înalţilor Funcţionari pentru Buget, informează Ministerul Finanţelor.
”Ministerul Finanţelor, în calitate de punct focal pentru Comitetul Înalţilor Funcţionari pentru Buget obţine astfel, primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. România a fost evaluată în cadrul Comitetului Înalţilor Funcţionari pentru Buget la data de 19 decembrie 2023, reprezentarea fiind asigurată de Ministerul Finanţelor la nivel de secretar de stat, Carmen Moraru, respectiv director general, Ioana Burlă”, precizează instituţia, printr-un comunicat.
Au fost punctate progresele României prin raportare la cele 4 principii cheie care ghidează evaluarea statelor candidate în cadrul Comitetului SBO
- eficientizarea cheltuielilor, prin alocarea şi realocarea eficientă a resurselor publice pe baza unor dovezi concrete;
- capacitatea de a face faţă provocărilor bugetare existente şi viitoare şi de a aborda priorităţile politice de nivel înalt într-un mod sustenabil;
- acurateţea şi accesibilitatea cheltuielilor publice prin mecanisme clare de transparenţă şi responsabilitate;
- supravegherea eficientă a procesului bugetar de către parlamente şi existenţa unor mecanisme de implicare a cetăţenilor.
