Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat „dispus să discute“ cu omologul său rus, Vladimir Putin, „dar fără ultimatumuri“. Într-un interviu acordat postului italian RAI, liderul de la Kiev a respins însă orice acord care să ofere „o ieşire pentru Rusia“ din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei.
Zelensky a adăugat că ucrainenii trebuie să câştige războiul cu Rusia pentru că „nu au dreptul să-l piardă după zecile de mii de morţi“, în urma invaziei ruse, transmite Agerpres. „Ştiu că Putin dorea un rezultat, dar nu l-a obţinut. Să ni se propună ceva pentru a salva faţa preşedintelui rus nu este corect. Ucraina nu va salva faţa cuiva plătind“ cu propriile sale teritorii, a spus Zelenski, care a respins ideea că s-ar putea căuta „o ieşire pentru Rusia“ sau că Ucraina ar putea recunoaşte independenţa peninsulei Crimeea.
UPDATE 17:10 Ucraina cere G7 să confişte activele ruseşti îngheţate
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri că a cerut grupului celor şapte state puternic industrializate (G7) să confişte activele ruseşti îngheţate, iar acestea să fie folosite la reconstrucţia ţării sale, relatează Agerpres.
Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a pronunţat în favoarea confiscării activelor ruseşti îngheţate în UE în cadrul sancţiunilor la adresa Moscovei.
UPDATE 17:00 Lavrov, atac la UE: „Constructiva platformă economică” a devenit „agresivă și beligerantă”
Uniunea Europeană s-a transformat dintr-o „constructivă platformă economică” într-un actor „agresiv și beligerant” pe scena politică internațională, a declarat ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov. Reacția sa vine după ce blocul comunitar a oferit Ucrainei o nouă tranșă de 500 de milioane de euro pentru achiziționarea de armanent greu.
UPDATE 16:45 Șeful diplomației de la Kiev insistă ca UE să impună un embargo asupra petrolului importat din Rusia
Absenţa unui embargo asupra petrolului rusesc în viitorul pachet de sancţiuni al blocului comunitar la adresa Moscovei ar constitui o ruptură a unităţii europene în susţinerea faţă de Kiev. Declarația îi aparține șefului diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba.
„Dacă acest pachet este adoptat fără un embargo asupra petrolului, cred că preşedintele Putin va putea sărbători, pentru că va fi prima dată când unitatea Uniunii Europene va fi ruptă din cauza poziţiei unei singure ţări - Ungaria”, a afirmat Kuleba, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Propunerea înaintată miercurea trecută de Bruxelles Celor 27 prevede o încetare a importurilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate, în special motorină, până la sfârşitul lui 2022. Însă Ungaria, țară dependentă de achiziţiile de hidrocarburi din Rusia, nu privește cu ochi buni actuala variantă a sancțiunilor.
UPDATE 16:25 Trupele ruse se concentrează pe regiunea Lugansk
Armata rusă îşi concentrează eforturile ofensive pentru obţinerea controlului total al unor localităţi din regiunea ucraineană Lugansk, printre care şi Rubijne. Potrivit agenţiilor de presă ucrainene, citate de EFE, trupele ruse au distrus podul care face legătura cu oraşul Severodoneţk pentru a împiedica deplasările trupelor ucrainene.
Agențiile locale transmit că pe fronturile din Doneţk şi Lugansk ucrainenii au respins 18 atacuri inamice în ultimele 24 de ore, ceea ce oferă o imagine asupra intensităţii ofensivei ruse, notează Agerpres.
UPDATE 15:10 Convorbire telefonică de peste o oră între cancelarul federal german și liderul de la Kremlin
Cancelarul federal german, Olaf Scholz, a vorbit la telefon vineri dimineață cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, despre situația din Ucraina. Conversația, care a durat 75 de minute, după cum se arată într-un comunicat al Guvernului federal german, a urmat convorbirii pe care șeful Executivului de la Berlin a avut-o pe data de 11 mai cu președintele ucrainean, Volodimir Zelensky.
Având în vedere gravitatea situației militare și consecințele războiului din Ucraina, în special la Mariupol, Olaf Scholz i-a spus președintelui rus că este necesară cât mai curând posibil o încetare a focului. De asemenea, cancelarul federal german a insistat pentru o îmbunătățire a situației umanitare și a pledat pentru progrese în căutarea unei soluții diplomatice pentru conflict.
Totodată, Olaf Scholz a respins ideea potrivit căreia nazismul este răspândit în Ucraina, invocată de Rusia pentru a-și justifica invazia în această țară.
UPDATE 13:10 Ruşii se retrag din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei
Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile, relatează vineri cotidianul american The New York Times, preluat de EFE.
Publicația, care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali, relatează că ruşii au pierdut teren în această regiune care se învecinează cu Donbasul, unde se află autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk, ambele recunoscute de Moscova, notează Agerpres.
Dacă această stare de fapt se va confirma, atunci ar reprezenta unul „dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută”.
UPDATE 12:45 Un nou ajutor militar pentru Ucraina
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat vineri că blocul comunitar va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro şi şi-a exprimat încrederea că în următoarele zile se va putea ajunge la un acord privind un embargo asupra petrolului rusesc.
Într-o discuţie cu presa în marja reuniunii miniştrilor de externe ai G7 de la Weissenhaus, nordul Germaniei, Borrell a precizat că noul sprijin militar pentru Ucraina va fi pentru armament greu cum ar fi tancurile, iar ajutorul total livrat până acum de UE se va ridica astfel la circa 2 miliarde de euro, relevă agenția Reuters, preluată de Agerpres.
UPDATE 10:30 Armata Ucrainei a lansat peste 100 de atacuri asupra poziţiilor ruse
Armata Ucrainei încearcă să apere sudul ţării, bombardat masiv de forţele Rusiei. Comandamentul Operativ Sud al Ucrainei a informat că, în ultimele 24 de ore, unităţi de rachete, artilerie şi avioane ale Kievului au lansat peste 100 de atacuri împotriva poziţiilor ruse, relatează Agerpres, citând EFE.
Potrivit buletinului de război difuzat de agenţiile locale ucrainene, ruşii au pierdut în ultimele 24 de ore 57 de militari, şase vehicule blindate şi trei motorizate pe frontul sudic.
Între timp, în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), la est de oraşul-port Odesa, forţele ruse au continuat să bombardeze instalaţii industriale, infrastructura urbană şi suburbană cu artilerie şi lansatoare de rachete.
În regiunea de coastă Odesa, situată în nord-vestul Mării Negre, ruşii continuă să destabilizeze situaţia cu atacuri pentru a crea un coridor terestru din provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunea separatistă vecină Transnistria.
Lupte grele în Donbas și în Insula Șerpilor
Forţele ruse şi-au înteţit atacurile în estul Ucrainei şi, aparent, ar fi înregistrat câteva cuceriri teritoriale în regiunea Donbas. Totodată, potrivit armatei ucrainene, au avut loc puţine schimbări în ceea ce priveşte situaţia pe teren în oraşul-port Mariupol, unde mai sunt combatanţi ucraineni baricadaţi în combinatul siderurgic Azovstal. De asemenea, tiruri de artilerie au fost raportate în regiunea Zaporojie şi în jurul oraşelor Nikolaev (Mikolaiv) şi Krivoi Rog, în sudul Ucrainei.
Și în zona Insulei Şerpilor, la 140 de kilometri de Odesa, continuă luptele. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, a afirmat ca Rusia încearcă să-şi sporească prezenţa militară din această zonă pentru a bloca comunicaţiile maritime ale Ucrainei. O navă rusească de suport logistic aflată pe coasta Insulei Șerpilor ar fi fost avariată în urma unui atac al marinei ucrainene, relatează ukrinform.net.
„Ca urmare a acţiunilor marinei noastre, nava logistică Vsevolod Bobrov, una dintre cele mai noi din flota Rusiei, a luat foc. Sunt informaţii că nava este tractată către Sevastopol“, a afirmat pe Telegram purtătorul de cuvânt al Administraţiei Militare Regionale din Odesa, Serghei Bratciuk.
Deminarea Ucrainei, o operațiune de durată
Operaţiunile de deminare pe întregul teritoriu ucrainean după invazia rusă vor dura între cinci şi zece ani. Șeful Departamentului de Deminare Umanitară din cadrul Serviciului Statal de Urgenţă al Ucrainei, Oleg Bondar, a acuzat armata rusă că a folosit sisteme de mine controlate de la distanţă, a amplasat câmpuri de mine în localităţi populate şi a lăsat în urmă o cantitate uriaşă de dispozitive explozive.
Finlanda, decisă să intre în NATO. Urmează Suedia
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunțat că Finlanda trebuie să intre „fără întârziere“ în Alianța Nord-Atlantică, urmând ca în perioada imediat următoare să fie făcuți pașii necesari pentru concretizarea demersului. În contextul invadării Ucrainei de către Rusia, este de așteptat ca și Suedia să facă un anunț similar în următoarele zile.
Anunțul liderilor finlandezi a agitat spiritele la Moscova. Rusia a avertizat Finlanda cu măsuri de răspuns, inclusiv tehnico-militare, în urma acestei decizii. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că paşii întreprinşi de Helsinki în direcţia aderării la NATO reprezintă „categoric“ o ameninţare la adresa Rusiei, iar extinderea Alianţei Nord-Atlantice nu va face mai stabilă Europa ori lumea.
Rusia invocă din nou un posibil conflict nuclear
Fostul preşedintele rus Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai liderului Vladimir Putin, a avertizat că sprijinul militar acordat Ucrainei de SUA şi aliaţii lor riscă să declanşeze un conflict între Rusia şi NATO.
Mai mult, a spus Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, un conflict al Occidentului cu NATO riscă să se transforme într-un război nuclear total.
Noi acuzații la adresa Moscovei
Statele Unite au acuzat armata rusă că a transferat cu forţa „mai multe mii“ de ucraineni în Rusia de la începutul războiului la sfârşitul lui februarie, adesea prin „lagăre de filtrare“ unde sunt supuşi unui tratament „brutal“.
Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, „mai mult de 1,19 milioane“ de ucraineni, „inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă“.
