Legea gazelor din Marea Neagră a fost adoptată în Camera Deputaților, cu 284 de voturi pentru și 34 împotrivă. Începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră este un obiectiv esențial, pentru a obține independenţă de aprovizionare faţă de gazul rusesc. Camera Deputaților este for decizional.
Deputaţii AUR au anunțat înainte de vot că vor fi împotriva legii offshore, dacă nu vor reuşi să treacă în plen amendamentele care le-au fost respinse în Comisiile de buget şi industrie, potrivit preşedintelui partidului, George Simion, care a acuzat că ministrul Energiei, Virgil Popescu, vrea ca acest act normativ să fie adoptat „pe repede înainte”.
„Suntem total de acord că exploatarea gazelor trebuia începută de ieri, dacă era posibil. Îl tragem la răspundere pe Virgil Popescu pentru că nu a demarat procedurile mai devreme, dar asta nu înseamnă că trebuie să adoptăm o lege pe repede înainte, fără a exista un consens politic şi fără un minim de transparenţă. Asta acuzăm şi, de aceea, dacă nu reuşim să trecem din amendamentele respinse în Comisiile de buget şi industrie, AUR va vota împotrivă", a precizat Simion, la Palatul Parlamentului.
El a criticat faptul că actul normativ nu prevede sancţiuni pentru cei care exploatează în Marea Neagră, adăugând că AUR a depus un amendament ca acestea să meargă până la 30% din cifra de afaceri dacă nu se respectă legea, potrivit Agerpres.
Cele mai importante prevederi ale legii offshore
Eliminarea supraimpozitării veniturilor companiilor dacă acestea vând gazele sub 85 de lei megawatt-ul. - Aceasta a fost una dintre principalele piedici care au ținut pe loc exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Împărțirea veniturilor din exploatarea gazelor: 60% către statul român, 40% către companiile exploatatoare. România va avea drept de preemțiune asupra gazelor din Marea Neagră. Doar după ce se va acoperi consumul intern, acele cantități vor putea fi trimise la export.
Această lege este extrem de importantă pentru demararea investițiilor în cel mai mare zăcământ din Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep, un zăcământ estimat la 80 - 100 de miliarde de metri cubi, acolo unde va începe extracția, undeva în 2026-2027. Anul acesta, dintr-un alt perimetru mai mic vor începe să intre gaze în conductele din România, în luna iunie. 500 de milioane de metri cubi anul acesta, un miliard de metri cubi de anul viitor.
„Practic, avem două posibilități de a asigura securitatea în aprovizionare în caz de criză energetică și dreptul de preempțiune al statului român, în așa fel încât România să aibă acces la gazele naturale, atât din perimetrele offshore, cât și din perimetrele onshore. Din datele pe care le avem la dispoziție, producția României odată cu sfârșitul lui 2026 - începutul lui 2027 și a exploatărilor din perimetru Neptun Deep, practic, aproape se va dubla. Avem timp, până în 2026, să creștem consumul de gaze naturale și să fim pregătiți pentru a absorbi o cantitate cât mai mare și, evident, România va produce mai mult decât va consuma și va putea deveni un furnizor de securitate energetică regională.”, a afirmat Virgil Popescu, ministrul Energiei.
În 2018 a fost votată o lege offshore care este în vigoare, iar coaliţia de guvernare a depus această iniţiativă la Senat, prin semnătura preşedintelui PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, liderului UDMR, Kelemen Hunor, ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi liderului grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.
