Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a fost în direct la Euronews România. Aceasta a abordat mai multe subiecte, printre care: intens vehiculata candidatură la președinție, anchetele Parchetului European, nivelul de corupție din alte state europene, dar și condamnații români care fug în Italia.
Laura Codruța Kovesi: ”Parchetul European este primul parchet transfrontalier pe care îl avem. Nu a existat niciun precedent. Noi trebuie să creem precedente. Este un Parchet care are 35 de birouri în 22 de state membre, participante la EPPO și pot să spun că astfel am creat ceea mie îmi place să numesc zona EPPO. În interiorul zonei EPPO, Parchetul European este extrem de eficient, așa cum arată statisticile pe care le-am publicat la începutul lunii martie. Arată că protejăm mai bine banii europeni, bugetul european”, a afirmat șefa Parchetului European.
Kovesi: ”Avem peste 1.200 de investigații în curs”
”Avem peste 1.200 de investigații în curs. Avem investigații care vizează fraude cu fonduri europene, care vizează fraude cu TVA. Ca să vă dau unul dintre criteriile de eficiență pe care noi le luăm în considerare, Parchetul European are un buget de aproximativ 45 de milioane de euro. Noi am sechestrat și a fost aprobat prin decizii ale judecătorilor suma de 250 de milioane de euro. Practic, pui un euro în EPPO, primești înapoi cinci euro”, a mai spus Kovesi.
Kovesi: ”Datorită Parchetului European au intrat au intrat 250 de milioane de euro în bugetele a 22 de state membre”
”Această sumă de bani care a fost efectiv confiscată nu intră în bugetul UE, intră în bugetul statelor membre. Avem sumele defalcate pe statele membre. Vorbesc despre suma globală. În cele 22 de state membre, datorită EPPO au intrat 250 de milioane de euro.
Această a fost aprobată prin decizii ale judecătorilor. Există decizii ale judecătorilor care au sechestrat aceste sume. Aceste sume vor intra efectiv în bugetul statelor membre”, a mai spus șefa Parchetului European.
Anchetele Parchetului European în România
”Avem peste 124 de dosare în investigare (...) Avem investigații din toate domeniile în ceea ce privește frauda cu fonduri europene, în special am identificat fraude cu subvenții în agricultură. Avem dosare pe care le investigăm în domeniul sănătății, IT, în infrastructură, în general fraude care s-au derulat în cadrul procedurilor de achiziții publice.
Din păcate, în România nivelul de detectarea a infracțiunilor cu fraude cu TVA este relativ mic. Avem doar două dosare pe care am fost sesizați.
Dacă ne uităm la nivel european, în fiecare an, Europa pierde doar prin frauda cu TVA 50 de miliarde de euro. Este puțin de neînțeles de ce resursele Ministerelor de Finanțele și resursele în general ale administrațiilor financiare nu sunt alocate în spre a reduce această fraudă.
Este o discrepanță destul de mare. Nu este doar cazul României”, a mai precizat ea.
Kovesi: ”Olanda are un nivel de detectare a fraudelor vamale relativ redus”
”Dacă mă refer la Olanda sau la Austria, și acolo nivelul de detectare a fraudelor cu TVA este relativ mic. Numărul de dosare este mic. Dar în România, pentru că este frontieră externă, la fel ca Olanda care unul dintre cel mai mari porturi din Europa și cu toate acestea nivelul de detectare a acestor fraude și a fraudelor vamale este relativ redus. E un lucru pe care la nivelul Parchetului European încercăm să-l rezolvăm discutând cu autoritățile naționale și să ridicăm nivelul de detecție”, a adăugat Kovesi.
Parchetul European investighează banii cheltuiți din PNRR. Kovesi: ”În România avem deja trei anchete în derulare”
” Pentru noi, toate fondurile care au fost alocate în cadrul acestui fond denumit în România PNRR este o prioritate pentru toți procurorii care lucrează în Parchetul European. Sume de bani sunt foarte mari și noi trebuie să fim convinși că aceste sume se vor cheltui în conformitate cu procedurile, într-un mod corect și transparent.
Noi am și deschis câteva anchete. În România avem deja trei anchete în derulare care vizează aceste fonduri. Cu siguranță că numărul acestor anchete nu va crește nu doar în România, dar și în celelalte state membre pentru că fondurile au început deja să fie alocate și să meargă către statele membre.
Nu suntem singurii care suntem cu ochii pe aceste fonduri pentru că și mafia și grupurile organizate se uită spre aceste fonduri și încearcă să fraudeze și să acceseze ilegal aceste fonduri.
Este o prioritate pentru noi și urmărim cu foarte mare atenție ce se întâmplă în zona cheltuirii acestor sume de bani. Este o obligație a autorităților române să se asigure că acești bani sunt cheltuiți în conformitate cu legea. Avem autorități de management, ministere, autorități care fac audit.”, a mai precizat Kovesi.
Kovesi vrea să ancheteze și firmele care încearcă să ocolească sancțiunile impuse Rusiei
”Din această perspectivă, noi sperăm că o să avem această competență în funcție de voința statelor membre, sper cât de curând. Parchetul European este un parchet transfrontalier, deja funcționează. Avem procurori specializați, avem cei mai buni specialiști în investigarea fraudelor financiare. Din această perspectivă, cred că suntem în acest moment singura instituție la nivelul UE care ar putea să facă investigații în acest tip de criminalitate.
De altfel, noi avem și o parte din competență pentru că una dintre tipologiile de comitere a acestor fapte este contrabanda și noi deja investigăm cauze de contrabandă. Ceea ce lipsește acum este baza legală. Statele membre trebuie să decidă extinderea competenței Parchetului European”, a afirmat șefa Parchetului European.
Întrebată de cine depinde extindere competențelor Parchetului European, Kovesi a explicat că inițial ”Comisia Europeană trebuie să propună, după care statele membre vor decide dacă extinde competența sau nu pentru Parchetul European”.
Kovesi, despre condamnații care fug în Italia. ”Ministerul Justiției poate să ridice această problemă”
”Parchetul European are obligația de a face investigații de a face rechizitorii atunci când sunt suficiente probe, de a participa în ședințe de judecată. Acesta este rostul nostru. Mai departe, celelalte obligații nu ne aparțin.
Ministerul Justiției poate să ridice această problemă. Am văzut că și domnul Predoiu a și dat o declarație în acest sens.
Cunosc ce se întâmplă în Italia din perspectiva competenței Parchetului European. Eu nu comentez ce fac alții sau atribuțiile altor instituții. Această problemă nu ține de Parchetul European”, a afirmat ea.
Kovesi susține că nu va candida la președinție. ”Am spus de mai multe ori că nu candidez. Nu m-am răzgândit”
Întrebată dacă vizita pe care a efectuat-o la Cluj a avut caracter electoral, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, Kovesi a reiterat că nu va candida la președinție, nici după 2026 când i se va termina mandatul în fruntea Parchetului European.
”Nu mă pregătesc pentru nicio candidatură. Am avut o vizită de două zile în concediu, în timpul meu liber. Cred că nu este nicio problemă dacă în timpul meu liber mă duc într-o librărie, într-o biserică sau într-o cofetărie. Este alegerea mea. Este tot alegerea mea în timpul liber cum mă îmbrac. Nu înseamnă că dacă am luat ie atunci când mă duc la biserică că candidez la președinție.
Am spus de mai multe ori că nu candidez. Nu m-am răzgândit. Singur, începând de astăzi și mâine sunt aici în calitate oficială. Vizitez colegii, vizitez biroul nostru din România. Avem 35 de birouri în 22 de state membre. Le-am vizitat aproape pe toate”, a precizat fosta șefa DNA.
Întrebat de ce figurează în sondaje printre preferințele românilor când vine vorba despre posibilii candidați la președinție, Kovesi a subliniat că nu a cerut să fie în ”niciun sondaj”.
”Eu n-am cerut să nu fiu în niciun sondaj, dar probabil că sunt persoane care nu pot trăi fără să se gândească la mine. N-am vreo explicație”, a adăugat ea.
Cât despre ce va face după încheierea mandatului de la conducerea Parchetului European în 2026, Kovesi a spus că ”știe ce va face”, dar va candida la președinția României.
”Știu ce voi face, dar nu voi candida la președinția României”, a menționat ea.
Kovesi, despre stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu: ”Vom reacționa când modificările ne afectează competențele”
”Nu este opinia mea ceea ce ar trebui să determine modul în care legislația românească este schimbată. Asta este treaba legiuitorului român.
Nu este datoria mea să explic cum ar trebui să arate legislația. Datoria mea și obligațiile Parchetului European bazate pe mecanismul statului de drept este atunci când se modifică legislația într-un stat membru, iar Parchetul European este afectat - fie îi sunt reduse competențele, fie îi sunt eliminate competențele, și îi reduce posibilitățile de a proteja interesele financiare al UE - bugetul UE și al cetățenilor europeni - avem obligația să reacționăm.
În ceea ce privește abuzul în serviciu, a fost acea propunere legislativă pentru a se stabili acel prag de 50.000 de euro. Am verificat cu colegii care sunt în Parchetul European pentru că avem procurori din cele 22 de state membre. Această infracțiune este definită în toate celelalte state membre participante în EPPO.
Într-un singur stat există un prag minim, acela este în Letonia unde pragul minim este stabilită la limita a cinci salarii minime pe economie, iar în alte state membre. Este singurul stat în care avem o limită valorică.
În celelalte state membre, în marea majoritate dintre ele, în situația în care prejudiciul este de peste 50.000 de euro, este considerată o faptă agravată, este considerată o infracțiune serioasă.
Acesta este motivul pentru care noi am reacționat. Acum, legiuitorul român poate să stabilească sau nu limită. Poată să pună o limită mai mare sau mai mică, este decizia legiuitorului român. Noi ca Parchet European ori de câte ori va exista un proiect de lege sau o modificare legislativă care ne afectează competențele suntem obligați și vom reacționa”, a afirmat Kovesi, la Euronews România.
Kovesi, despre atentatul la adresa procurorului general din Bulgaria. ”Astfel de incidente sunt inadmisibile într-un stat de drept”
”Nu sunt la curent cu evoluția anchetei. Mi s-a părut că este un fapt extrem de îngrijorător care într-un stat membru UE să existe un atentat la adresa procurorului general, indiferent cum îl cheamă sau unde își desfășoară activitate, aceste lucru ne arată că există o problemă în statul respectiv.
Ceea este important este ca acest atentat, această activitate ilegală să fie clarificată cât mai repede; să se afle cine a făcut, de ce a făcut, cum a făcut, care a fost scopul pentru că asta trebuie să se întâmple într-un stat de drept. Astfel de incidente sunt inadmisibile într-un stat de drept”, a menționat șefa Parchetului European.
Laura Codruța Kovesi: ”Mi s-au întâmplat multe în România, nu trebuie să mă duc în Bulgaria”
”Mi s-au întâmplat multe în România, nu trebuie să mă duc în Bulgaria. Au fost destule incidente care s-au întâmplat și în România, dar nu este o problemă. Trebuie să ne facem datoria. (...)
Au fost numeroase incidente. Unul dintre ele este foarte cunoscut - Blackcube. Subiectul securitatea personală nu este ceva care se discută la televizor.
Există protocoale de securitate care sunt valabile pentru un anumit nivel al celor care lucrează în instituțiile europene.
Mie nu îmi e teamă de nimic, în general, poate doar de Dumnezeu. În rest, ne asumăm cu toții când suntem în aceste poziții că trebuie să facem ceea ce este corect. Sigur, vor fi riscuri întotdeauna, dar ni le asumăm”, a mai precizat ea.
Kovesi: ”Nu cred că România este un stat mai corupt decât alte state. Fraudă cu TVA este în toate statele membre”
”Cred că este o percepție greșită. Am auzit de multe ori că unii consideră că România este printre cele mai corupte țări ale UE. Nu este așa! Am o viziune de ansamblu asupra 22 de state membre și pot să spun că faptul că în anumite state membre nu se fac investigații nu înseamnă că sunt curate și că nu este corupție.
În România ne-am asumat niște realități, s-au făcut niște eforturi. Avem o legislație. Avem profesioniști în magistratură. Sistemul de justiție este unul dintre cele mai bune din Europa.
Sunt și probleme, dar modul în care se lucrează și profesionalismul lor nu poate fi pus la îndoială.
Faptul că sunt cazuri de corupție pe care le investigăm nu înseamnă că România este un stat corupt sau este mai corupt decât alte state.
Este corupție în toate statele membre. Fraudă cu TVA este în toate statele membre. Cazul Admiral în care au fost implicate 9.000 de companii, 600 de persoane și s-au creat pagube de peste 2,2 miliarde de euro ne-a arătat că aceste fraude s-au comis pe teritoriul tuturor statelor membre ale UE, inclusiv pe teritoriul celor cinci state membre care nu participă în UE
Nu cred că România este un stat mai corupt decât alte state”, a subliniat ea.
Kovesi, despre motivul pentru care Austria nu ne vrea în Schengen. ”Este o întrebare politică, eu sunt procuror”
”Nu știu. Este o întrebare politică, eu sunt procuror. Vă răspund la întrebări legate de activitatea mea. Nu am legătură cu Schengen-ul”, a menționat șefa Parchetului European.//h
Kovesi: ”Orice cetățean al României poate să sesizeze Parchetul European”
”Problema cea mai mare în România rămâne nivelul de detectare a infracțiunilor, în special frauda cu TVA. Nivelul de detecție este foarte mic.
Acesta este un răspuns pe care Ministerul Finanțelor ar trebui să-l dea. Noi ca procurori avem obligația să investigăm, dar dacă nu se detectează acestă infracțiune... Fără detecție nu ai investigație, fără investigație nu poți să recuperezi pagubele.
Toate instituțiile care sunt implicate în acest lanț, începând de la aprobare, până la executare și momentul în care se implementează proiectul, toate aceste instituții ar putea să sesizeze Parchetul European.
Poliția Română dacă are informații, ar putea să sesizeze Parchetul European. Orice cetățean al României poate să sesizeze Parchetul European”, a explicat ea.
Despre cazul Horodniceanu. ”Există instituții în România care au competența de a se sesiza”
Este un magistrat care a făcut ceva în timpul liber. Nu am competența să comentez așa ceva.
Este un magistrat care a făcut sau nu a făcut ceva în timpul liber și eu reprezint o instituție europeană. Nu e treaba mea să comentez ce a făcut sau ce nu a făcut, dacă este bine sau nu ce a făcut.
Există instituții în România care au competența de a se sesiza și verifică ceea ce s-a întâmplat.
Ca procuror-șef al Parchetului European nu pot să comentez că un magistrat în timpul liber face sau nu ceva. Nu am spus că sunt sau nu de acord. Am spus că nu comentez”, a menționat Kovesi.
Cât despre stadiul în care se află ancheta privind achiziția mașinilor BMW de către Poliția Română, șefa Parchetului European a subliniat că are la cunoștință detalii despre evoluția anchetei, dar nu le poate face publice.
Kovesi se întâlnește cu studenții de Ziua Europei
”Pentru ziua Europei, am să merg mâine la Facultatea de Drept. Avem întâlnire cu studenții, exclusiv pentru studenții de la Facultatea de drept și de la alte facultăți și apoi voi pleca înapoi la Luxemburg”, a afirmat Kovesi.
Laura Codruța Kovesi a oferit, în octombrie 2022, un interviu pentru Euronews România în care a vorbit despre ancheta privind achiziția de vaccinuri la nivel european și a explicat, în detaliu, cum funcționează instituția pe care o conduce.
Laura Codruța Kovesi conduce din octombrie 2021 Parchetul European, o instituție nou înființată, fiind asfel primul procuror-șef al acestei instituții. Parchetul European are responsabilitatea de investiga orice infracțiune care a cauza prejudicii din fonduri europene, ceea implică urmărirea grupărilor infracționale internaționale și a fraudelor transfrontaliere în materie de TVA.
Anterior, Laura Codruța Kovesi a ocupat funcția de procuror-șef al DNA, din mai 2013 până în iulie 2018. În perioada octombrie 2006 - octombrie 2012 a fost procuror general al României.
În perioada în care a condus DNA, instituția s-a remarcat prin anchetarea unor politicieni importanți, care dețineau funcții de primari, parlamentari sau miniștri.
