Președintele Klaus Iohannis participă la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Declarația președintelui Klaus Iohannis:
„Discuția începe cu tema Ucraina, începe într-un fel foarte special. Președintele Zelenski participă efectiv astăzi la întâlnirea Consiliului European, când discutăm despre Ucraina. Temele sunt cunoscute, temerile sunt cunoscute, îl vom asigura de solidaritatea noastră, de sprijin și unitate, iar eu voi reitera spirjinul României pentru Ucraina. Evident că voi menționa și sprijnul pe care l-am dat până acum, începând din prima zi de război și faptul că vom continua să sprijinim Ucraina. Sunt câteva pachete importante, care vor fi prezentate de Comisia Europeană în sprijinul Ucrainei și le vom detalia după ce au fost lămurite.
Important este de știut că după plenul Consiliului vor exista întâlniri în formate restrânse cu președintele Zelenski. Eu voi participa în primul grup, care se întâlnește cu președintele împreună cu alți șefi de stat și de guvern. Vom face o comunicare corespunzătoare după această întâlnire. După-amiază, Consiliul continuă cu tematica economică. Sunt multe lucruri de spus, dar voi încerca să concentrez chestiunile. Există o temere generalizată în UE că în situația în care avem criză energetică, avem inflație, există riscul să pierdem din competitivitate. Asta și în contextul în care SUA au acel act de reducere a inflației, care este un instrument foarte puternic și noi trebuie să găsim căi, să nu rămânem în urmă. Asta înseamnă folosirea tuturor instrumentelor într-un mod eficace și eficient și despre asta vom discuta. Eu, personal, voi solicita o flexibilizare în două zone, în zona ajutorului de stat. Dacă vrem să atragem investiții relevante, de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim într-o oarecare măsură și ajutorul de stat pentru a face locația economică România interesantă și importantă. O a doua chestiune unde voi solicita flexibilizare este în zona fondurilor europene. Noi am aprobat fondurile europene înainte de criză, înainte de război. Am aprobat PNRR înainte de criza energetică, înainte de inflație, deci ne aflăm în cu totul alte condiții decât atunci când am aprobat aceste fonduri și, după părerea mea, este nevoie de o flexibilizare ca să putem folosi acești bani acolo unde este nevoie și decizia trebuie să fie mult mai rapidă.
Avem a treia temă, pe care o vom discuta. Este vorba de migrație. Există un pact pe migrație care este în discuție între Consiliu și Parlament. Nu despre asta vom vorbi, ci despre aspecte ale migrației legate de extern, adică cum protejăm granița externă a UE mai bine, cum facem să returnăm migranți mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid și așa mai departe. Aceste lucruri sunt importante. Vreau să spun foarte clar: România nu este sursă de migrație și nu este țară de tranzit. Noi știm să ne protejăm granițele, însă problema este una europeană și atunci este clar că și noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluții. În acest sens suntem deschiși să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect-pilot, care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente și în acest fel chiar să creăm o bună practică, care poate fi preluată și de alte state membre. Și ca să fie foarte clar: a nu se confunda migrația cu Schengen. Schengen se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european, iar când vorbim despre migrație vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara UE, deci este cu totul altceva. Că în opinia unor state membre există legături între acestea am luat act de această chestiune și din acest motiv vrem să găsim soluțiile cele mai bune. România nu este niciodată parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte și să contribuim la soluție.
Am insistat și în discuția pregătitoare pe care am avut-o cu președintele Charles Michel, discutăm despre cum putem să ajutăm victimele catastrofei din Turcia și din Siria.
România a trimis alaltăieri deja o echipă mare de ajutor, persoane calificate care caută victime și salvează. Pe urmă am aprobat încă o echipă destul de mare, care merge în zonă, care are și o componentă medicală și vom începe foarte curând să trimitem ajutoare umanitare și în Siria.”
Schengen
„Noi vom continua discuțiile politice pe absolut toate palierele și sunt optimist că vom găsi soluții pentru această problemă Schengen, dar n-aș vrea să ne legăm de o anumită dată. Pentru mine, pentru România și pentru români este important să intrăm în Spațiul Schengen. Nu vreau să legăm discuția de o anumită dată, fiindcă am văzut și în decembrie aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele țin de foartemulte considerente europene ar trebui. Din păcate, însă, și de chestiuni de politică internă în unele state membre, și este un lucru pe care nu îl consider bun, dar nu poate fi ignorat, deci continuăm discuțiile și sunt optimist. Vom face acțiuni comune (n.r. cu Bulgaria) și eu voi merge în Bulgaria în următoarele săptămâni, pentru discuții, dar și pentru a da un semnal că noi suntem pregătiți” , a mai declarat președintele.
Ministrul Lucian Bode și teza de doctorat
„Este adevărat că acolo sunt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL și domnul Bode, personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu, personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală să se ia o decizie clară în acest sens”, a mai adăugat Klaus Iohannis.
Rotativa guvernamentală
„Nu cred că cineva a uitat sau nu a înțeles că această Coaliție a apărut dintr-o nevoie. Țara trebuie să fie guvernabilă și trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi și atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puțină lejeritate peste anumite declarații mărunte și să vedem care este în realitate interesul României și atunci când Coaliția va decide să facă o schimbare de guvern se vor prezenta toate părțile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere și în conformitate cu Constituția și voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a explicat Iohannis.
Flexibilizarea fondurilor europene
„Au fost decise la vremea respectivă anumite fonduri pentru anumite sectoare și Guvernul trebuie să aibă libertatea să reanalizeze, în condițiile în care tot mediul economic s-a schimbat și să vadă dacă anumite chestiuni trebuie rediscutate. Nu vreau să pun sub semnul întrebării toate fondurile de coeziune și tot PNRR-ul. Asta ar fi eronat, dar sunt puncte care, cu siguranță, vor trebui clarificate și rediscutate și aștept deschidere din partea Comisiei pentru această discuție, atunci când Guvernul o va cere. Nu eu discut cu Comisia sectorial ce anume fonduri se pun dintr-o parte într-alta. Știu că există preocupări și i-ați văzut pe miniștri solicitând posibilitatea de a realoca anumite fonduri. Acestea trebuie analizate, premierul trebuie să ia o decizie, care se duce la Comisie și care nu, dar dacă se ia o decizie să se ceară o rediscutare, o flexibilizare. E legitimă așteptarea să existe deschidere la Comisie”, a explicat șeful statului.
OMV
„Dacă va plăti sau nu o să vă spună, cu siguranță, cei care au făcut normativele, adică Ministerul Finanțelor. Am fost puțin surprins când m-am informat, după aprobare, cum s-a discutat această chestiune și am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuție. Chestiunea s-a discutat la nivel de finanțe, ceea ce este, în principiu, în regulă, fiindcă vorbim despre o taxă sau un impozit, dar am fost informat că se lucrează la acesta. Solicitarea mea a fost una singură, ca acest act să fie legal și clar, adică să nu încalce nici o directivă și nici o lege în vigoare în România și să fie atât de clar, încât să nu apară discuții dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toții la televizor. Toată ziua bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să-l clarifice. Nu e nimic pierdut, dar auncarea vinei dintr-o curte politică în alta pot să vă spun sigur că nu rezolvă problema”, a conchis președintele.
Reuniune extraordinară a Consiliului European, între 9-10 februarie. Ce teme vor fi discutate
Consiliul European se reuneşte în şedinţă extraordinară în zilele de 9-10 februarie 2023, la Bruxelles, pe agenda discuţiilor aflându-se teme precum migraţia, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și situaţia economică din UE, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Această reuniune a Consiliului European are loc după cel de al 24-lea summit UE-Ucraina din 3 februarie, primul de acest gen care a avut loc după izbucnirea războiului din Rusia şi de când UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată, în iunie 2022.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va fi la Bruxelles, unde va susține un discurs în fața liderilor europeni.
