Șefii de state de pe Flancul estic al NATO s-au întâlnit, astăzi, la București pentru a discuta despre situația de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina. Reuniunea are loc cu mai puțin de trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Madrid.
UPDATE:
„Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia”, se arată în declarația comună a summitului de la București.
Textul integral al Declarației șefilor de stat din Formatul București 9
1. Noi, Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și cauzează suferință umană și distrugeri enorme.
2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război. Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia.
3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni.
4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.
5. Am agreat că trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securității, inclusiv cele hibride, cibernetice și cele vizând dezinformarea, și să ne consolidăm reziliența. Am fost de acord că terorismul rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți și că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianței necesită eforturi continue și vigilență din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie și la migrația ilegală, o provocare serioasă care necesită atenția noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicații serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.
6. În acest moment critic, am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcția pe care va merge Alianța în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluții, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă – fiind evidențiat în același timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea și securitatea globale și transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor și cooperării politice, și sublinierea angajamentului de a îmbunătăți mobilitatea militară.
8. Politica NATO a Ușilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securității, stabilității și prosperității euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la București. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice.
9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei. Vom continua eforturile pentru creșterea rezilienței lor, recunoscând faptul că securitatea și stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spațiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică și sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina, în calitate de stat aspirant.
10. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creșterea bugetelor de apărare și să alocăm cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creșterea finanțării comune.
11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.
UPDATE:
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, le-a urat vineri şefilor de state aliate de pe Flancul Estic al NATO, reuniţi la Bucureşti în Formatul B9, un "summit de succes".
Într-o postare pe Twitter, şeful administraţiei americane a transmis că "aşteaptă cu nerăbdare" să îi revadă pe aceştia la Summitul NATO de la Madrid.
De asemenea, preşedintele Biden a transmis că "SUA se angajează să apere Flancul Estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii şi să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina".
UPDATE:
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în cadrul sesiunii plenare a Summitului Formatului Bucureşti 9, că reuniunea este mai relevantă ca oricând în contextul războiului din Ucraina şi că solidaritatea dialogului şi cooperarea stau la baza forţei comune.
„Începând cu 24 februarie suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Este un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică şi în special pentru noi, statele membre NATO de la Flancul estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim valoarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei”, a mai spus şeful statului.
Știrea inițială
Este al doilea summit în formatul B9 care are loc de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Tot conflictul din țara vecină este și contextul în care are loc reuniunea de astăzi de la București, la care participă statele care se află pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
La reuniune va participa online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Iniţial, acesta îşi anunţase prezenţa fizică la Bucureşti, însă, în cursul zilei de joi, Jens Stoltenberg a fost diagnosticat cu zona zoster şi că va participa doar de la distanţă la evenimentele la care era invitat în Germania şi România.
Principalele mize ale Summitului B9
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.
Agenda reuniunii vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie, şi va aborda prioritar consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea.
Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, şeful statului român va evidenţia că cel mai important rezultat al Summitului de la Madrid este reprezentat de noul Concept Strategic, care va defini liniile directoare ale NATO cel puţin pentru următorul deceniu, un document care trebuie să fie ambiţios şi ancorat în realitatea din prezent, care este marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, România vizează adoptarea unui Concept Strategic care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare la adresa NATO şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor prezente şi viitoare, se arată într-un comunicat de presă.
Continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica NATO a "uşilor deschise", inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare a Finlandei şi Suediei, vor fi, de asemenea, abordate în cadrul discuţiilor la nivel înalt, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. B9 este o platformă deosebit de utilă de coordonare şi consultare eficientă a aliaţilor de pe Flancul Estic, precum şi la nivel transatlantic.
Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015.
