Judecătorii români vor avea asistenți care să-i ajute cu dosarele pe rol, ca în multe alte state europene. Asta în contextul în care deficitul de judecători se adâncește, iar volumul de muncă este tot mai mare, de peste 900 de dosare per magistrat, în medie. Un proiect legislativ care prevede reglementarea funcției de asistent al judecătorului a fost adoptat recent de Camera Deputaților și a ajuns pe masa senatorilor. Consiliul Superior al Magistraturii a derulat un proiect-pilot prin care 165 de experți au îndeplinit funcția de asistenți și, în multe cazuri, efectele au fost vizibile.
Asistenții judecătorilor vor îndeplini atribuții legate de cercetarea practicii judiciare, a legislației, de organizarea dosarului și ar putea sprijini magistrații în redactarea hotărârilor. Reprezentanții instanțelor spun că au cerut de mai bine de un deceniu reglementarea funcției.
Curtea de Apel Târgu Mureș este una dintre instanțele în care au fost repartizați asistenți ai judecătorilor, prin proiectul-pilot derulat de CSM, cu fonduri europene, în 2021 și 2022.
Andreea Ciucă, președinte, Curtea de Apel Târgu Mureș: La începutul fiecărei hotărâri judecătorești, noi trebuie să expunem susținerile părților, adică ce-a spus o parte, ce-a spus cealaltă prin întâmpinare. Această sinteză lua timp foarte foarte mult judecătorului, există cauze în care sunt zeci, chiar sute de pagini de susțineri ale părților, o activitate cronofagă pe care, uneori, din lipsa acută de timp, judecătorul a preferat să o lase pe planul doi, în favoarea activității de motivare propriu-zisă, or asistenții judecătorilor fac și această sinteză, dar nu numai.
În 19 curți de apel, tribunale și judecătorii au fost repartizați, în total, 165 de asistenți. Actul de justiție a avut o calitate mai bună în cazul judecătorilor care au primit ajutor, arată analiza proiectului. Spre exemplu, în cazul unui complet de judecată de la Tribunalul București, durata de redactare a hotărârilor pe fond a scăzut de la 175 de zile în 2020, la 82 în 2021, iar în apel, de la 434 de zile la 196.
După finalizarea proiectului, CSM a concluzionat că e nevoie de reglementarea noii profesii
Inițiativa legislativă care o prevede vine în contextul în care deficitul de judecători este în creștere. La sfârșitul anului trecut, din cele peste 5.000 de posturi prevăzute de schemă, puțin peste 4.000 erau ocupate efectiv.
Anul trecut, au fost aproape 3 milioane de dosare, în toate stadiile procesuale, pe rolul celor 243 de instanțe din România, fiind soluționate aproximativ două treimi. Cele mai multe dosare, peste 2 milioane, au fost la judecătorii, unde fiecărui magistrat i-au revenit 1.159 de cauze, în medie, în timp ce la tribunale volumul a fost de aproape 900 de dosare per judecător, iar la curțile de apel, de aproape 700.
Potrivit raportului privind starea justiției din 2022, dosarele au fost soluționate în câteva luni, în medie.
În ceea ce privește redactarea hotărârilor, din cele 1,3 milioane de documente monitorizate, peste 20% au fost scrise după termenul legal de 30 de zile. Durata medie a depășirilor a fost de 70 de zile. Avocații spun că văd în instanță judecători surmenați.
Adrian Cuculis – avocat: În momentul de față, avem o mare problemă că se primesc termene de judecata pentru 2024. Nici n-am ajuns bine la jumătatea anului 2023 și e clar că încărcătura pe fiecare complet de judecată este una covârșitoare. Dacă ai tone de dosare în stânga sau în dreapta ta când intri într-o ședință de 60-70-100 de dosare, capul tău nu poate să fuzioneze cu toate și bineînțeles că apar n- erori judiciare.
Potrivit inițiativei legislative, asistenții trebuie să aibă studii în Drept și vor fi plătiți precum judecătorii stagiari, cu salarii brute cuprinse între 10 și 13 mii de lei.
