Armand Goșu, unul dintre cei mai reputați specialiști români în spațiul ex-sovietic, doctor în istoria Rusiei, a comentat pentru Euronews România acuzațiile Kremlinului potrivit cărora Ucraina a atacat Rusia cu drone, care vizau infrastructura civilă.
Istoricul a mai vorbit despre propagandă și încercările lui Vladimir Putin de a coagula popuația în jurul cauzei sale, dar și despre teama liderului de la Kremlin de a fi contestat de oamenii pe care îi conduce.
"Niciuna dintre părți nu și-a asumat. Ei spun că sunt drone ucrainene, dar pot fi baloane chinezești. Acum, nu știm exact. Ucrainenii nu își asumă astfel de atacuri. Rușii au spus că ar fi fost vizate ținte civile, dar e puțin probabil, pentru că ucrainenii au puține drone, ca să le strice pe ținte civile. Până acum, țintele atacate de ucraineni în Federația Rusă au fost militare.
Până nu avem niște confirmări oficiale nu putem comenta ce transmit rușii. Rușii încearcă să sperie populația, ca să fie vigilentă și, într-un fel, să fie unită în jurul puterii. Nu înseamnă că aceste atacuri au avut loc. Trebuie să ne punem un semn de întrebare asupra acestor declarații.
Ucrainenii au niște drone, le folosesc, dar le folosesc împotriva țintelor militare. Sunt drone vechi, sovietice și nu cred că ucrainenii le strică pe ținte civile, cum li se reproșează", a explicat istoricul despre așa-zisul atac cu drone.
Rușii acuză că sunt atacați «la ei acasă»
Deși Vladimir Putin încearcă să solidarizeze populația cu cauza războiului, liderul de la Kremlin nu reușește să trezească entuziasmul rușilor, iar bărbații care ar trebui să ajungă pe front, aleg să fugă în țările învecinate, pentru a nu se înrola.
"Nu e prima dată când se spune «suntem atacați la noi acasă». Ucrainenii au mai primit mesaje din partea rușilor în acest sens. Acum câteva luni, pe clădirea ministerului Apărării de la Moscova au fost urcate niște sisteme de apărare antiaeriană.
Ce încearcă să facă Putin de 12 luni și nu îi reușește este să trezească în populație un sentiment similar celui de-al Doilea Război Mondial. Întreaga populație s-a ridicat la luptă în marele război împotriva patriei. Putin nu reușește să trezească acest entuziasm din partea populației. Ce vedem acum e că tineri bărbați fug din Rusia, fie în Caucaz, fie în Asia Centrală, încercând să scape de mobilizare. Contează mai mult propaganda în cazul acestor amenințări", a mai explicat Armand Goșu.
Armand Goșu spune că planurile lui Putin și a celor care îl secondează nu sunt dintre cele mai sofisticate sau inteligente. Expertul a subliniat că, spre deosebire de ofițerii de informații ai occidentului, oamenii serviciilor rusești tind mai degrabă să fie primitivi.
"Putin nu are nevoie de noi pretexte să atace Ucraina. O atacă pentru că vrea, e decizia lui. El se adresează publicului intern. Declarațiile lui au logică în cazul propagandei interne care poate crește sau decrește. Nu sunt planuri sofisticate, inteligent făcute, Putin, care e un creier de servicii, e un tip destul de primitiv, oamenii cu care lucrează sunt primitivi. Sunt ofițeri de informații, dar nu similari celor de tip occidental, elită a universităților americane. Sunt niște băieți cu academiile lor militare, care fie înțeleg sau nu cum funcționează societatea, dar au învățat să dea cu pumnul", a întărit acesta.
Totodată, Armand Goșu mai spune că Putin evită să se exprime defetist: "Nu folosește cuvinte precum «eșec» sau «insucces». Pentru Putin, ca orice birocrat comunist, totul este un succes. Chiar și o înfrângere el o prezintă populației ca pe un succes. El nu iese să anunțe știrile care pot fi interpretate negativ.
E un comportament primitiv, care, la un public needucat în domeniul media, prinde. Vorbim de Rusia unde media face doar propagandă. Putin poartă un război împotriva Occidentului, împotriva Ucrainei, dar poartă și un război pentru mințile rușilor. Ca să le controleze",
Breșele din securitatea Rusiei
Armand Goșu arată că există însă și aspecte care vulnerabilizează poziția lui Putin. Unul dintre acestea este constituit de precaritatea informațiilor FSB, căruia i se atribuie eșecul bitzkrieg-ului, iar cel de-al doilea este teama de populație și de eventuale sabotaje.
"FSB după venirea lui Putin la putere a înghițit alte agenții guvernamentale. După 2002-2003, cu Putin la putere, FSB a început să înghită direcțiile desprinse din KGB și acum e normal ca Putin să se adreseze pentru protejarea frontierei. Pentru că FSB a înghițit direcția pentru frontieră, FSB controlează și are supraveghere electronică.
FSB e un serviciu mare și solid, Putin i-a fost șef timp de un an și mai degrabă discursul care atrage atenția FSB are menirea să îi atenționeze. Ați ratat cu Ucraina, nu v-ați făcut datoria, dar treziți-vă și fiți vigilenți măcar acum. Eșecul blitzkrieg-ului este atribuit FSB, care a dat informări greșite. Informări care au aprobat ceea ce Putin dorea să creadă despre ce se întâmplă în Ucraina", susține istoricul despre FSB.
În ceea ce privește teama de sabotaje, Goșu arată că Putin "se teme de sabotaje, dar nu din partea spionilor Ucrainei, ci din partea populației. Zilele acestea a fost prinsă o rețea de tineri, acuzați că sunt anarhiști, că au constituit o rețea secretă.
E represiune internă combinată cu războiul. Pentru Putin e important să nu fie contestat în plan intern. În ultimele 12 luni a modificat legi, FSB, procurorii, poliția au fost activi în a combate orice tentativă (de a-i submina autoritatea – n.red.). Important pentru Putin este să nu îi fie contestată propaganda oficială", a conchis expertul.
