Cum putem ajuta Republica Moldova în cazul în care este atacată de Rusia?

Gheorghiță Vlad: „Armata română ajută Republica Moldova pentru a-și dezvolta capacitatea defensivă. Avem foarte multe programe de instruire în comun, programe de dezvoltare a capabilităților, oferim asistență armatei Moldovei să-și dezvolte capacitățile de apărare. România continuă să fie un aliat fidel al Republicii Moldova, avem un parteneriat strategic și vom ajuta cu absolut tot Republica Moldova în caz de atac.

În mare parte, da (n.r.: dacă România ar interveni în ajutorul Republicii Moldova ar implica și NATO). Dar nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor români aflați în afara granițelor naționale. România are instrumentele politice, militare și de altă natură, astfel încât să sprijine Moldova și mai ales cetățenii români din Republica Moldova."

Poarta Focșanilor, punctul vulnerabil al României?

Gheorghiță Vlad: „Poarta Focșanilor este o problemă securitară, la fel ca Suwalki pentru țările baltice și Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcțiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focșanilor rămâne o vulnerabilitate și avem în planurile noastre toate capabilitățile implicate astfel încât vulnerabilitățile să fie eliminate.

Nu este nicio îngrijorare nici pentru românul care locuiește în Moldova, la fel ca și pentru cel care locuiește în Transilvania sau în zona de sud. Alianța are toată determinarea necesară pentru a nu ceda niciun centimetru din teritoriul aliat. Armata română, cu atât mai mult."

Cât rezistă România dacă este atacată de Rusia? Războiul „cognitiv” dus de ruși

Gheorghiță Vlad: „Din analizele noastre, este puțin probabil ca Federația Rusă să declanșeze un atac asupra unui stat NATO, dar nu este exclus și noi, ca militari, nu putem să excludem toate variantele. Rusia întotdeauna a avut acțiuni sub steag fals, întotdeauna a apăsat pe accelerația războiului hibrid, a folosit narative de domeniul celor despre care am discutat. Deci Rusia va utiliza toate metodele pentru a-și atinge scopurile, în primul rând acela de a distruge Ucraina și a capacității de rezistență a societății ucrainene. Eu nu cred într-un atac asumat al Rusiei direct, sau nu în perioada imediat următoare.

Ca șef al Apărării, nu spun că partea de nord este cel mai vulnerabil flanc. Eu trebuie să iau în considerare că cel mai vulnerabil flanc este cel de sud-est și noi să ne pregătim corespunzător pentru apărarea țării. Am spus că Armata trebuie să fie pregătită să acționeze corespunzător în zona noastră de responsabilitate. Nu aș putea face comparație între flancuri.

Există un plan regional, avem comandamente regionale stabilite pentru diferite scenarii, avem forțe alocate, sunt cele opt battle-group-uri stabilite, concurs de formare pentru al nouălea battle-group, națiunile sunt pregătite tot timpul să acorde tot sprijinul țării gazdă, să asigure toate forțele și mijloacele, avem foarte multe înțelegeri privind mobilitatea militară, astfel încât să putem face o mișcare de forțe și mijloace foarte rapid în caz de agresiune. Cred că sunt întrunite toate condițiile pentru a avea o apărare colectivă eficientă.

Da (n.r.: România poate rezista cât a rezistat Ucraina). Astea sunt și motivele pentru care am mai declarat că avem nevoie de o populație pregătită pentru apărare, o industrie națională capabilă să sprijine efortul de război și un plan coerent pentru combaterea dezinformării. Dacă avem aceste trei elemente, o națiune poate să reziste, are capacitatea de a respinge un eventual agresor. Dacă analizați cele trei elemente, o să vedeți că România are capacitate suficientă pentru apărare, pentru că vorbim de o capacitate defensivă suficientă. Nu știu de ce punem în discuție această problemă, pentru că avem o situație de securitate foarte bună, avem parteneri pe care ne bazăm, s-au făcut pași foarte mari în dezvoltarea economică a României. Legislativ, am găsit instrumentele corespunzătoare pentru a ne pregăti populația. Cred că și la nivel societal au fost făcuți foarte mulți pași în ultimii 30 de ani. Ca român, ca militar, eu sunt convins că România are capacitatea."

Doborârea dronelor și războiul hibrid al Rusiei asupra României

General Gheorghiță Vlad: „Statul Major ia în calcul toate amenințările la adresa securității naționale. Amenințarea nu se referă numai la drone. Legea face referire la toate amenințările. Mă refer la avioane civile sau militare, rachete, diferite elemente artileristice care ar putea pătrunde și drone. În funcție de fiecare amenințare în parte, sunt stabilite anumite autorități de angajare, în ultimă instanță, a acestor amenințări.

De exemplu, pentru avioanele civile cu pilot, autoritatea de angajare a aeronavelor militare în acțiune este a ministrului Apărării Naționale. Pentru aeronavele cu pilot militare, autoritatea este a comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Pentru celelalte tipuri, în funcție de analiza care se face la momentul respectiv, poate să ajungă autoritatea de angajare până la comandantul dispozitivului de apărare sau implicit până la cel care deservește piesa de combatere. Angajarea aeronavelor interceptoare? Da, ministrul Apărării dă comanda.

Nu că nu s-a luat decizia, ci nu a fost doborâtă (n.r.: drona care a pătruns în România pe 13 septembrie). Decizia a fost luată să fie doborâtă și, totuși, nu a fost doborâtă. Au fost date declarațiile la momentul respectiv, nu fac mai multe declarații pentru că mă puneți în contradicție cu declarațiile care s-au dat. A explicat ministrul Apărării. Ordinul a fost dat, au fost luate toate măsurile pentru combaterea agresiunii.

Lăsați pilotul, că nu e vorba numai de pilot. În locul pilotului putea să fie un șef de echipaj de la o armă de combatere care se află la sol. Trebuie să aveți în vedere și o altă prevedere legală, care vorbește de managementul consecințelor, care vorbește că primează protejarea vieții și a cetățenilor. Este o lege a fizicii: dacă ai tras în aer, așteaptă-te ca proiectilul să ajungă pe pământ. Dacă zbori și angajezi un obiect deasupra unei zone populate, există pericolul ca, din armamentul pe care l-ai utilizat, o parte din proiectile să ajungă la sol. Sau, prin efectul angajării țintei respective, ținta să ajungă la sol și să provoace o pagubă mai mare sau pierderi de vieți omenești mult mai mari decât ceea ce ți-ai propus prin combaterea unei drone.

Ultima decizie este la cel care are dreptul de angajare, adică și pilotul poate să ia această decizie, și cel care deservește armamentul de la sol. Dacă riscul este mai mare decât efectul, ai această posibilitate să faci un management al consecințelor și să iei decizia cea mai bună.

Armata României este pregătită. Chiar dacă Polonia a întrebuințat o rachetă de un milion de euro pentru o țintă de 10.000 de euro, asta nu înseamnă că efectul comunicării strategice nu a fost mult mai important. Pentru că i s-a dat Rusiei un mesaj. Deci undeva trebuie să punem în valoare și valorile nemateriale, nu numai cele materiale. Discuția e mult mai complexă. Rusia știe că noi ne apărăm foarte bine spațiul aerian, integritatea teritoriului. Nu trebuie să dăm semnale, pentru că, din punct de vedere militar, se cunosc.

Nu uitați că România este parte a NATO, avem toate garanțiile de securitate corespunzătoare să afirmăm că securitatea României nu a fost contestată nicio secundă. Avem capabilitățile necesare, avem tot ce trebuie la nivel aliat, astfel încât să avem o reacție oportună. Și Rusia știe acest lucru.

Aceste este și motivul pentru care ați văzut că sunt fel și fel de provocări de natură hibridă, de cu totul altceva care să fie la limita instrumentelor militar, politic și civil. E o falie foarte fină pe care Federația Rusă încearcă să o speculeze. Dezinformarea, fake-news, influențarea populației în ceea ce privește alegerile democratice, percepția asupra valorilor, narativul că mai degrabă se investește în educație, cultură, asistență medicală decât în securitate. Securitatea costă. Rusia duce un război cognitiv, un război cu mințile cetățenilor noștri. Influențarea psihologică și crearea de comportamente care să servească narativului Federației Ruse. Și nu numai. Nu Rusia a descoperit aceste acțiuni.

Știți foarte bine necesitatea de a te informa din surse sigure. Avem un site creat de către MApN, Inforadar, prin care, de fiecare dată când am sesizat intruziuni în acest spectru, noi le-am demontat, am arătat care este adevărul. Îndemnăm populația să se informeze din cel puțin două surse, dacă sunt surse sigure."

Care sunt persoanele care vor primi ordin de chemare

În perioada 12-20 octombrie, în București și Ilfov va fi programul Mobex (Mobilizarea și Evaluarea Rezervei de Mobilizare), un exercițiu de mobilizare care nu a mai fost făcut în București din 2013.

Gheorghiță Vlad: „Deja populația României este pregătită, pentru că, în ultimii cinci ani, noi am avut constant acest tip de pregătire pentru rezerva de mobilizare. Numai în decursul acestui an am avut două exerciții de acest tip și urmează cel de-al treilea. O să primească ordin de chemare la mobilizare și oamenii trebuie să se prezinte în termenul alocat. Sunt verificați într-o anumită perioadă de timp.

O să fie luați în evidență de către centrele militare zonale sau județene. În cazul Bucureștiului, de centrul militar al sectorului în care locuiesc. O să li se facă o vizită medicală preliminară pentru activitate, o parte din ei vor fi echipați, vor primi armamentul din dotare, toate mijloacele de protecție, vor fi instruiți corespunzător din punct de vedere al securității. Ulterior sunt planificați să execute o ședință de tragere cu armamentul individual și o ședință de aruncare a grenadelor, dar nu reale. Cred că va fi o refamiliarizare a celor care au satisfăcut serviciul militar, pentru că numai lor li se adresează acest tip de exercițiu.

Este o aritmetică simplă. Dacă un tânăr, în 2007, când statul român a suspendat conscripția, avea 20 de ani, faceți calculele și vedeți cam la ce vârstă se situează fiecare. Media este între 47 și 48 de ani - cei care vor primi ordin de chemare. Exercițiul e planificat pentru o perioadă de 7 la 10 zile, iar fiecare dintre cei care vor fi chemați va fi în postura de a reînvăța statutul de militar nu mai mult de 24 de ore. Surprinzător, n-am avut situații de refuz până acum. Există și o prevedere legală privind anumite sancțiuni, dar până în momentul de față, MApN nu a solicitat aplicarea ei. Cine este interesat verifică în legea 446."

Serviciul militar voluntar, o problemă de securitate națională

Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: „Am modificat de curând legea pregătirii populației pentru apărare, legea 446 și, într-adevăr, există și acest serviciu de militar în termen voluntar. Noi am vizat această modificare legislativă, în special pentru regenerarea rezervei operaționale, pentru că ați văzut și în spațiul public, au fost foarte multe comentarii că avem o rezervă operațională îmbătrânită. Trebuie să găsim resursele legislative astfel încât să corectăm această problemă.

Eu o consider o problemă de securitate națională. Drept urmare, am introdus acest serviciu care, din punctul meu de vedere, poate fi efectiv începând cu anul viitor, în funcție de alocările bugetare. Bineînțeles, el va fi deschis pentru toți tinerii voluntari și - specific încă o dată, voluntar - să vină să facă un stagiu de pregătire de patru luni. Tineri între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, religie sau alte constrângeri sociale. Este vorba de o pregătire militară generală, nu pe specialități, arme sau alte nivele de pregătire, o pregătire militară generală, adică să știe să tragă cu arma, să să orienteze în teren greu, să îmbrace un complet de protecție, practic, să cunoască baza pregătirii militare și o instruire corespunzătoare.

Dacă avem buget, din punctul meu de vedere, chiar de la 1 ianuarie poate începe. Toate sunt resurse destinate apărării. Totul trebuie să funcționeze în concordanță cu legea bugetului de stat. Putem să angajăm cheltuieli de orice natură, fără să avem acoperire bugetară. Suntem în curs de fundamentare a necesarului de fonduri. Cred că, până la începutul anului, vom crea toate condițiile pentru a desfășura un bun program de pregătire.

N-aș putea să spun acum cu ce efectiv începem, dar e în funcție de resursa pusă la dispoziție. Eu sunt șeful Statului Major al Apărării. Dacă îmi puneți astfel de întrebări, vă pot spune că mi-aș dori să am o capacitate de pregătire de 500.000 de oameni".

Reporter: „500.000 asta e ceea ce și-ar dori armata, înțeleg?"

Gheorghiță Vlad: „Nu și-ar dori armata. Cam asta ar trebui să fie. Nu într-un an, că este aproape imposibil și pentru capacitatea noastră de pregătire, având în vedere efectivele profesionale pe care le avem în momentul de față, dar necesitatea există. Avem un deficit major de de rezerviști.

Din contactele pe care le-am avut cu diverși tineri în multe activități la care am participat, sunt foarte mulți care doresc să urmeze acest tip de pregătire. Poate unii din spiritul de aventură, poate unii vor să învețe să tragă cu arma, poate alții pentru nevoia de apropiere socială, dar sunt foarte mulți."