Începând cu 26 august, în Australia a intrat în vigoare o nouă normă legislativă, care limitează dreptul șefului de a-și contacta angajații după încheierea programului de muncă. Astfel, cine a terminat programul se poate deconecta și nu mai are obligația de a răspunde la apelurile, mesajele sau mailurile șefului. Este necesară doar o așa-zisă "scuză rezolabilă".
Trebuie precizat că șefii australieni au dreptul de a-și contacta angajații, sau pot să încerce, numai că, dacă apelul le este respins sau ignorat, nu vor exista consecințe. Asta doar dacă angajatul respectiv are o explicație rezonabilă, în sensul că ea trebuie să fie cât se poate de normală și nu neapărat una care ține de o situație excepțională, potrivit BBC.
În Australia, șefii nu mai au dreptul să-și contacteze angajații după program
Însă au apărut și critici care spun că această practică vine tocmai în țara în care săptămâna de lucru este cea mai scurtă.
Consiliul Sindical din Australia arată că un angajat lucrează, în medie, mai mult cu 281 de ore pe an, iar aceste ore sunt neplătite și a precizat că noua prevedere „va da putere angajaților să refuze contactul nerezonabil din afara orelor de muncă și le va permite să aibă un echilibru mai bun între muncă și viața privată”.
Acest model funcționează în mai multe state din Europa, iar Franța este primul stat care l-a introdus încă din 2017. În Franța, săptămâna de lucru este de 36 de ore. A urmat Germania, care, din 2021, are un sistem oarecum particularizat.
Exemplul dat de australieni este cel al gigantului Volkswagen, ai cărui angajați nu mai pot citi mailurile de serviciu pe telefonul mobil de muncă dacă și-au încheiat programul. Ei pot însă să le acceseze cu o jumătate de oră înainte de startul programului și cu o jumătate de oră după finalizarea lui. O particularitate interesantă este prezentă la Daimler. În perioada de concediu, toate emailurile primite sunt șterse automat. În schimb, angajații de la IBM Germania nu pot să trimită emailuri între orele 20:00 și 06:00.
În Belgia, dreptul la deconectare este permis din 2022. Sunt țări unde nu sunt normative stricte, ci doar recomandări, însă angajații pot folosi în instanță tentativele șefilor de a-i contacta în afara orelor de muncă.
După pandemia de COVID, care a debutat în 2020 și care a forțat mai multe companii să permită lucrătorilor să muncească de acasă, se lucrează la un normativ mai uniformizat în cele 27 de state din Uniunea Europeană. Iar europarlamentarii au aprobat, din 2021, o rezoluție pe această temă.
Aceste discuții sunt mai largi, iar specialiștii au constatat că angajații tind să „ofere" mai mult la locul de muncă și să-și ia concedii mai mici dacă observă că sunt respectați în acest fel. Practic, angajaților le crește atașamentul față de companie. În plus, a existat și o creștere a randamentului dat de angajați, însă acest aspect nu este generalizat.
- Turcia are cea mai lungă săptămână de lucru, cu 44 de ore. Urmează sârbii, cu 41,7 ore de muncă pe săptămână, grecii, cu 39,8 ore și românii, cu 39,5 ore. Germanii, austriecii, belgienii, olandezii, norvegienii și finlandezii lucrează sub 35 de ore pe săptămână. În Franța, Spania, Italia și Suedia, săptămâna de lucru are 36 de ore.
