Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat CSAT vineri, pe 28 martie. Poziționarea României privind negocierile de pace pentru Ucraina și activitatea instituțiilor de securitate vor fi punctele principale de pe ordinea de zi.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni vineri, 28 martie, la ora 12:00. Pe ordinea de zi, subiecte principale sunt stadiul războiului de la granița României și poziționarea României în privința negocierilor de pace dintre Ucraina și Federația Rusă.
Discuțiile în CSAT vor avea loc în contextul în care statele membre UE, inclusiv România, au discutat joi despre continuarea sprijinului pentru Ucraina în privința trimiterii trupelor de menținere a păcii în Ucraina.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a spus însă că România nu va face acest lucru, dar că poate să fie un hub logistic pentru menținere a păcii în Ucraina.
De asemenea, pe ordinea de zi, potrivit surselor noastre, va fi și o discuție despre trecerea a trei fabrici din domeniul apărării de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării. De asemenea, instituțiile cu atribuții în domeniul Apărării își vor prezenta raportul pe 2024. La fel și CSAT își va prezenta raportul pe 2024 și vor fi prezentate prioritățile pentru anul 2025.
Cât de importantă este ședința CSAT: „Vom discuta poziția României cu privire la negocierile ulterioare pentru încheierea războiului”
În direct la Euronews România, Robert Lupițu, redactor-șef Caleaeuropeana.ro, a punctat că este nevoie de convocarea unor astfel de ședințe ale CSAT deoarece „timpul nu ne așteaptă și schimbările geopolitice nu stau în loc în funcție de ce face sau nu face România.”
„E foarte important să fim prezenți atât cu viziunea proprie, interesele naționale, rolul pe care România poate să-l joace în regiune și nu numai. Reuniunea CSAT vine la și finalul unui trimestru în care trebuie discutate anumite etape procedurale legate de prezența forțelor armate românești în diferite teatre de operații ale NATO și ONU.
Vom discuta poziția României cu privire la negocierile ulterioare pentru încheierea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina. Aș sublinia această nuanță pentru că formularea nu este legată de un raport de pace, ci de încheierea războiului, ceea ce arată că în continuare, prin ceea ce face Moscova nu putem avea încredere în ceea de vine de la Kremlin.
Am văzut și azi noapte, de la Kremlin vin bombe și atacuri asupra Odesei, un oraș foarte important la Marea Neagră. Din acest punct de vedere, reuniunea CSAT este foarte importantă. Ea va urmări să inventarieze ceea ce a făcut România în această perioadă în participarea la negocierile privind coaliția de voință, tutelată de către Franța și Marea Britanie”, a afirmat Robert Lupițu.
Jurnalistul a amintit că pe 27 martie a fost convocat un nou summit la Paris „la care președintele Bolojan a dat semnalul că va fi prezent pentru a pregăti răspunsul comun european, al țărilor care vor să participe pentru a sprijini Ucraina pe mai departe.”
„În concluziile Consilului European din 6 martie, care a fost consacrat exclusiv apărării, aceste concluzii sunt documente decizionale ale tuturor statelor membre. Se afirmă foarte clar că toate eforturile în direcția apărării europene trebuie făcute în complementaritate cu NATO și că NATO rămâne piatra de temelie a țărilor membre UE care sunt și aliați NATO.
Deci, încheierea unei arhitecturi de securitate în Europa nu se referă la un rol diminuat al NATO, ci se referă la faptul că această arhitectură de securitate, oricum s-a încheiat în zorii zilei de 22 februarie 2022, când Federația Rusă într-un mod brutal a atacat Ucraina declanșând un război în toată regula”, a concluzionat Robert Lupițu.
