Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, relatează de la Londra cum au resimțit britanicii trecerea în neființă a Reginei Elisabeta a II-a. Totuși, acesta își pune întrebarea de ce sunt britanicii atât de atașați de fostul monarh, chiar și după moarte. (Intertitlurile aparțin redacției).
- Până pe 19 septembrie, data la care vor avea loc funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, Euronews România va transmite în fiecare zi cele mai importante informații, direct din capitala Regatului Unit.
„Oricât de cinic sună, moartea unui om este un fapt inevitabil. Cu toții vom muri.
Nici regii, împărații, nici cei mai puternici și mai bogați oameni de pe lume nu sunt o excepție. Cu toții vor sfârși la un moment dat.
Dacă moartea este certă, singura incertitudine este... cum trăim! Ce lăsăm în urmă? Cât de mult vor plânge sau ba după noi cei pe care îi lăsăm?
Nu fac vreo filosofie gratuită. De 4 zile de când sunt la Londra încerc să înțeleg din punct de vedere jurnalistic de ce sunt britanicii atât de atașați de regina lor?
Potrivit YouGov, o companie de sondaje și studii sociologice din Regat, care studiază și indexează multe date din online, cea mai populară figură publică din Mare Britanie este, ați ghicit, Regina Elisabeta a II-a.
Sau era!
La categoria faimă, are 97%, iar la cea a popularității, este lideră absolut cu 75% dintre cetățeni ce o apreciază.
Sau era!
Aceste cifre ale popularității pot fi observate de regulă în regimuri autocratice, acolo unde șeful statului are multe procente. Procente inventate ori atribuite de frică. De pildă, în Rusia, poporul l-ar susține pe Putin în proporție de aproape 80 la sută.
Britanicii, atașați de fosta regină și după moarte
Într-o democrație, unde critica este încurajată, libertatea de exprimare la fel, este greu să obții cifrele de mai sus. Trebuie să faci ceva bine ca să mulțumești atât de mulți oameni.
Regina a reușit cumva să se facă plăcută majorității covârșitoare a cetățenilor britanici. Dar cum? De ce sunt oamenii atât de atașați de ea chiar și după moarte?
Este o întrebare, așa cum vă spuneam, pe care mi-o pun în timpul acestor funeralii.
Le povesteam colegilor mei, linkul unui text publicat pe Euronews îl găsiți în linkul din comentarii, dar repet și aici.
Din primul moment în care am ajuns în inima Regatului Unit am fost surprins de emoțiile autentice trăite de britanici. Toți, dar absolut toți cei cu care am vorbit, nu doar că erau triști că le-a murit regina. Trăiseră un șoc!
Departe gândul să fiu nerespectuos, dar vorbim de o persoană firavă de 96 de ani. O șoaptă, o boare de vânt ar fi putut să o dărâme. În ultima poză în care a apărut când a numit-o oficial în funție pe Liz Truss, noul premier, Regina părea foartea plăpândă.
Cu toate acestea, moartea ei li se pare un fapt incredibil supușilor săi.
Prin toate răspunsurile oferite trecea ca un fir roșu o calitate a Reginei. Modestia.
Se pare că noblețea, înălțimea unei funcții, puterea de a domni peste un regat atât de mare și de bogat, nu înseamnă neapărăt înfumurare și impunerea proprii persoane. Înseamnă în primul rând, smerenie.
Iar oamenii au trăit și trăiesc cu părerea că această calitate, modestia, nu este jucată de Regină.
Nu doar oamenii au simțit asta. Modestia Reginei este confirmată de biografi, de politicienii și de consilieri pe diferite probleme care au cunoscut-o. Regina nu avea niciun fel de ambiție, spun ei. Nici politică, nici economică. Regina nu avea nici măcar păreri proprii. De fapt, le avea, dar nu în discursul public.
Regina, simbol al societății
Oamenii spun că au apreciat asta. Când Regatul Unit se rupea în două tabere în diferite situații, fie că vorbim de Brexit, fie că este vorba de Pandemie, reușea cumva să-i țină pe oameni împreună. ÎI aduna și nu îi lăsa să se supere fără nicio urmă de reconciliere.
Aici merită amintiți toți premierii pe care Regina i-a invitat la palat foarte des, uneori săptămânal, doar pentru a-i asculta. Adică, se așeza la o masă, la un ceai în palat cu premierul și îi punea unele întrebări. Premierul vorbea, iar Regina îl asculta. Era un fel de preot pentru premieri. Avea această putere de a impresiona prin tăcere și ascultare, spunea Tony Blair. Să nu uităm că primul premier al ei a fost Winston Churchil, iar ultimul Liz Truss, numit cu două zile înainte de moarte.
Șocul pierderii Reginei are legătură cu faptul că oamenii vedeau în figura ei o un simbol al societății, unul deasupra controverselor. Iar simbolurile, cum se știe, nu au cum să moară. De aceea, părea veșnică. Ca un semizeu printre oameni. Este incredibil, dar așa vorbesc oamenii despre Regină.
Despre toate acestea am vorbit cu cetățenii care se consideră supuși ai Casei Regale. Interviurile, declarațiile lor au apărut deja și vor apărea în continuare la Euronews Romania, în transmisiunile pe care le-am făcut până acum despre aceste ceremonii grandioase. Aici vedeți doar un promo.
Colegii mei de la București, de la Euronews fac o muncă extraordinară de informare despre aceste funerarii care depășesc granița Marii Britanii și se transformă cu ajutorul televiziunii, a rețelor sociale în funeralii globale.
De aici, de la Londra, încerc să-i ajut pe colegii mei să vă informeze despre eveniment prin corespondența pe care o trimit.”
