Soluţiile de compromis cu care se confruntă şefii băncilor centrale globale - între locuri de muncă, inflaţie şi creşterea economiei - se vor înrăutăţi probabil în următorii ani, deoarece lumea se confruntă cu dificultăţi în privinţa pieţei muncii şi a lanţurilor de aprovizionare, iar presiunile asupra preţurilor continuă, a afirmat Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Băncile centrale trebuie să acționeze
Ţinând cont că există riscul ca inflaţia să să se adâncească, oficialul FMI a declarat că principalele bănci centrale trebuie să-şi uniformizeze deciziile dificile, în pofida posibilelor costuri.
„Băncile centrale trebuie să acţioneze decisiv pentru a readuce inflaţia la obiectivul stabilit şi pentru ancorarea aşteptărilor în privinţa inflaţiei. Politicile monetare care păreau justificate în urmă cu doar câteva luni, cum ar fi stimularea economiei pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi prognozele privind dispariţia perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, nu mai par a fi sigure”, a avertizat Gopinath.
Pandemia și războiul, teste de stres
Oficialul a apreciat că „pandemia şi războiul din Ucraina servesc ca teste de stres pentru cadrul politicii monetare”.
Dacă practicile din trecut abordau „transparenţa” problemelor din lanţurile de aprovizionare, presupunând că afacerile se vor ajusta, „pandemia şi războiul din Ucraina sugerează că şocurile temporare din lanţurile de aprovizionare ar putea dura mai mult şi ar putea avea efecte mai extinse asupra inflaţiei, când economia este solidă sau şocurile sunt extrem de mari. În asemenea condiţii, băncile centrale ar putea fi nevoite să acţioneze mult mai agresiv pentru a ţine sub control inflaţia”, a afirmat oficialul Fondului Monetar Internaţional.
În mod similar, eforturile de relaxare a politicii monetare pentru stimularea pieţei muncii „creează riscuri semnificative în privinţa inflaţiei”.
„Presiunile inflaţioniste ar putea deveni mult mai intense, deoarece şomajul scade la un nivel record, iar sectoarele cheie se confruntă cu probleme de aprovizionare”, a explicat Gopinath.
Declaraţiile sale reflectă eforturile guvernatorilor băncilor centrale şi a instituţiilor economice de a înţelege actuala creştere a inflaţiei şi a determina dacă rădăcinile acesteia sunt în schimbările permanente cu care se confruntă economia ca efect al pandemiei şi al războiului din Ucraina.
„Numărul de angajaţi, în special în sectoarele unde există contact ridicat, ar putea deveni mult mai dificil de estimat, în urma schimbărilor provocate de pandemie. Bunurile şi serviciile furnizate prin lanţurile globale de aprovizionare ar putea deveni mai scumpe sau nu vor mai fi disponibile dacă în ţările restricţionează sever comerţul”, a avertizat Gopinath.
Sarcină dificilă pentru băncile centrale
Şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a afirmat recent că devine din ce în ce mai dificil pentru băncile centrale să reducă inflaţia, fără a provoca recesiuni, din cauza presiunilor sporite asupra preţurilor la alimente şi energie, în urma războiului din Ucraina şi a restricţiilor dure din China.
„Cred că trebuie să devenim mai obişnuiţi cu inflaţia, ar putea să nu fie ultimul şoc”, a avertizat Georgieva, adăugând că nu mai vede inflaţia ca „tranzitorie”.
