O echipă de cercetători din Iași a creat primul ghid românesc de tratament al dependenței de internet.
În condițiile în care tehnologia face parte din viața noastră de zi cu zi, specialiștii propun o abordare echilibrată, care exclude metode radicale, ca abținerea.
Tratamentul presupune un proces care se desfășoară pe parcusul a 20 de ședințe.
”Chiar acum am verificat media. Este aplicația de la telefon și chiar o să vă arăt aici. Deci ne arată un daily average de 12 ore acum. Acum folosim mult Safari si browserul să îmi caut diferite materiale pentru licență. Youtube. Și, evident, blestematul TikTok, să-i zic așa. Astea sunt cele mai folosite la mine.”, spune Adriano - student la Facultatea de Fizică și Sport, UAIC Iași.
Cum percep tinerii acest fenomen
Unii dintre studenți știu că limita dintre folosirea internetului cu folos și pierderea timpului pe rețelele de socializare este foarte fină.
”Da, cu siguranță eu pot să mă consider un dependent al social media. Și eu, câteodată, mă pierd. Am mici task uri de făcut și așa impulsiv intru pe TikTok. Stau acolo un sfert de oră și nu-mi dau seama când trec acele 15 minute sau jumătate de oră și mă gândesc: băi, eu trebuia să fac ceva.”, a mai spus studentul.
O echipă de cercetători de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a creat primul ghid românesc de tratament pentru dependența de internet a adolescenților.
”Suntem o țară cu un procent foarte mare de tineri care au acces la internet. 95 la sută din tinerii de la 12 ani în sus au acces la internet. Consumăm foarte mult internet, dar nu prea știm exact cum să căutăm informație de bună calitate, care sunt sursele în care putem să avem încredere.”, a declarat Adina Karner-Huțuleac - conf. univ. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UAIC Iași.
Specialiștii spun că dependența de internet poate avea consecințe grave, iar abstinența nu este o soluție.
”Adolescenții dezvoltă o stimă de sine scăzută. De ce? Pentru că ei în sine observă prieteni sau diferite persoane, anumiți influenceri care au o viață bună, care au un anumit statut, moment în care stima lui de sine poate fi fundamental afectată. Stări de anxietate, dificultăți în ceea ce privește somnul... Poate și depresie.”, spune Diana Antoniac - psiholog clinician.
Cele 20 de ședințe sunt structurate în 4 etape, de la evaluarea făcută de specialist, până la menținerea progresului și prevenirea recidivei. Obiectivul este să se ajungă la un consum controlat, iar pacienții să poată utiliza internetul pentru educație, comunicare și chiar pentru unele jocuri.
