Franţa sărbătoreşte joi Ziua Naţională prin tradiţionala paradă militară de 14 Iulie, care a avut loc pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysées. Revenirea războiului la porţile Europei oferă, însă, un caracter aparte acestei defilări, la care un loc de cinste l-au avut ţările de pe flancul estic al NATO, printre care și România, şi trupele franceze desfăşurate în această regiune, transmite AFP, citat de Agerpres.
Preşedintele Emmanuel Macron a asistat în cursul dimineţii la parada de pe Champs-Elysées, înainte de a da la ora 13:10 GMT, la posturile France 2 şi TFI, primul său interviu televizat de când a fost reales în aprilie, într-un context politic intern complex după ce coaliţia sa a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională în urma alegerilor din iunie.
Tema defilării din 2022 este „Împărtăşim flacăra”, o triplă referinţă la legătura armată-naţiune, la flacăra Rezistenţei întrupată de Hubert Germain - ultimul dintr-un grup de luptători decoraţi pentru că au ajutat la eliberarea Franţei de sub ocupaţie nazistă, decedat anul trecut -, şi la flacăra olimpică a cărei depozitară este Franţa până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. De altfel, medaliaţi olimpici şi paralimpici vor face parte din cortegiu.
România, prezentă la parada militară
„Suntem (prezenți) cu un detașament format din 12 militari, dintre care șase dintre ei sunt garda port-apel, plus un comandant, plus o rezervă care vor fi în ținuta noastră de protocol și încă patru militari care vor face parte dintr-un detașament comun a celor nouă țări invitate”, a precizat Căpitanul Brigăzii 30 Mihai Viteazu, Răzvan Catană, în direct în studioul Euronews România.
În total, în jur de 6.300 de persoane vor participa la parada din acest an din capitala Franței, alături de 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate.
Defilarea va fi deschisă de drapelele a nouă state invitate, majoritatea dintre ele vecine Rusiei sau Ucrainei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Trupe franceze desfăşurate recent pe flancul de est al Europei le vor însoţi.
Franţa şi-a întărit considerabil misiunile de reasigurare în regiune de la începutul războiului. Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă în România la sfârşitul lui februarie, în cadrul NATO, iar Parisul este pregătit să suplimenteze acest contingent la nevoie.
Franţa participă, de asemenea, la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia şi avioane franceze de luptă Rafale contribuie la apărarea spaţiului aerian polonez.
Circa 125.000 de forţe de ordine au fost mobilizate în toată Franţa pentru a veghea la buna desfăşurare a sărbătorii naţionale, care va fi o ocazie pentru 'Vestele galbene' să manifesteze în capitală în cursul după-amiezii.
Bugetul destinat Armatei va ajunge la 2% din PIB
Ţinând cont de războiul din Ucraina, dar şi de inflaţie, preşedintele Macron a anunţat o „reevaluare” a legii de programare bugetară militară 2019-2025 pentru 'a ajusta mijloacele la ameninţări'. Bugetul armatei va ajunge în 2022 la 44 miliarde de dolari, însă conflictul de mare intensitate din Ucraina a scos la iveală carenţele armatei franceze, mai ales în materie de muniţii.
„Franța nu alocă anual (un buget Armatei, n.red.). Alocările anuale sunt, de fapt, cincinale. Există o lege a programării militare, care se adoptă o dată la cinci ani, ultima din 2019, care prevede o creștere a bugetelor alocate armatei- 44 de miliarde în 2022, în 2023 va crește cu încă trei miliarde, pentru a ajunge, în 2024, la 50 de miliarde de dolari și, bineînțeles, să atingă după 2024 la 2% din PIB”, a explicat profesorul Ștefan Popescu, prezent în platoul Euronews România.
Parada din acest an va prilejui şi expunerea noilor echipamente ale armatei franceze, precum vehiculul blindat de recunoaştere Jaguar şi vehiculul blindat de nouă generaţie Griffon.
În schimb, elicopterul uşor Alouette şi avionul de apărare Mirage 2000C îşi vor face ieşirea din scenă.
Demonstraţia aeriană, la care vor participa mai multe aparate europene, va include pentru prima oară drona MQ-9 Reaper, folosită în Sahel împotriva jihadiştilor.
Preşedintele Macron le va vorbi francezilor după paradă într-o discuţie televizată de 40 de minute, în care ar urma să fie abordată situaţia politică internă, agenda guvernului fragilizat de recentele alegeri legislative, măsurile ce vor fi luate pentru atenuarea consecinţelor economice şi sociale ale războiului asupra francezilor.
