Tradiționala defilare militară de la Paris, de Ziua Franței, va onora țările din Europa de Est și trupele franceze desfășurate pe teritoriul acestora. Pe 14 iulie, in prim-plan va fi Ucraina și solidaritatea strategică cu aliații din NATO.
„Defilarea este marcată de contextul strategic şi ţine cont de el. Ideea este de a pune în prim-plan solidaritatea strategică cu aliaţii noştri şi capacitatea Franţei de a face faţă provocărilor momentului, ca putere de echilibru şi de antrenament”, conform Palatului Elysée, potrivit Agerpres.
Parada terestră, deschisă cu drapelele țărilor invitate
În acest an, în contextul războiului, parada terestră de pe bulevardul Champs-Elysées va fi deschisă de drapelele celor nouă ţări străine invitate, dintre care majoritatea vecine cu Rusia sau Ucraina: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria.
Vor urma trupele franceze desfăşurate recent pe flancul estic din Europa. Parisul şi-a consolidat net prezenţa pe flancul estic de la începutul războiului din Ucraina, reducându-şi în acelaşi timp misiunile militare din Sahel.
Tema din acest an
„Împărtăşirea flăcării” va fi tema ediţiei din acest an a defilării. Are o triplă referire:
- legătura armată-naţiune;
- flacăra Rezistenţei, reprezentată de Hubert Germain, ultimul Companion al Eliberării, decedat anul trecut;
- flacăra olimpică pe care o deţine în prezent Franţa, până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
La paradă vor participa în acest an şi militari medaliaţi olimpic.
În total, aproximativ 6.300 de persoane vor defila în acest an, dintre care aproape 5.000 pe jos. Spectacolul va mobiliza 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate.
Printre cei care vor defila se vor număra şi cele 14 unităţi de trupe marine, care sărbătoresc 400 de ani de existenţă în 2022. De asemenea, vor fi prezenţi reprezentanţi ai Comandamentului de Operaţiuni Speciale (COS), care sărbătoreşte trei decenii de la creare.
Ediţia din 2022 va fi totodată ocazia de a arăta noile echipamente ale forţelor armate franceze, care beneficiază de cinci ani de un buget în creştere, după o lungă perioadă de stagnare.
Parisul, pregătit pentru ce e mai rău
Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lunii februarie în România, pentru a întări poziţia defensivă a NATO. Franţa joacă un rol de naţiune-cadru în această misiune multinaţională care urmează să îşi sporească prezenţa cu 1.000 de militari până la sfârşitul anului. La rândul său, Parisul este pregătit să îşi majoreze contingentul dacă va fi nevoie.
„Suntem pregătiţi, dacă din păcate va fi nevoie, să ne ridicăm la un nivel de brigadă, ceea ce ar fi nemaiîntâlnit de la sfârşitul Războiului Rece, astfel încât să putem să îi susţinem puternic pe partenerii noştri români”, a afirmat recent ministrul Apărării, Sébastien Lecornu.
În cadrul NATO, Franţa participă de asemenea la misiuni de protecţie terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian al Poloniei.
