Un fost gardian al unui lagăr de concentrare nazist, în vârstă de 101 de ani, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru complicitate la 3.518 crime provocate între 1942 și 1945. Bărbatul, numit în timpul procesului „Josef S” și acum identificat drept Josef Schütz, este cea mai în vârstă persoană acuzată de crime în perioada nazistă, potrivit euronews.com.
Josef Schütz este acuzat că „a fost activ timp de trei ani în lagărul Sachsenhausen” din Oranienburg, la nord de Berlin, unde „a fost complice la crimele în masă”.
„Știați că acolo erau uciși prizonieri. Prin prezența dumneavoastră, ați susținut aceste acte”, a adăugat președintele curții de justiție din Brandenburg. „Oricine încerca să fugă din tabără a fost împușcat. Astfel, fiecare gardian a participat activ la crime”.
Fostul subofițer Waffen SS nu a exprimat nici o urmă de regret în timpul celor aproximativ audierilor, negând orice fel de implicare în uciderea prizonierilor din lagărul de concentrare. Schütz a vorbit în mai multe rânduri despre trecutul său, dar unele relatări sunt contradictorii. El este acuzat de complicitate la „uciderea prizonierilor de război sovietici de către plutonul de execuție, în 1942” și de ajutorul dat în uciderea prizonierilor „folosind gaz otrăvitor Zyklon B”.
Crimele din lagărul Sachsenhausen
Lagărul Sachsenhausen a fost înființat în 1936, iar până în 1945, peste 200.000 de oameni au fost închiși acolo. Zeci de mii de deținuți au murit de boli, foame sau muncă forțată, dar și în urma crimelor comise direct de membri SS.
Numărul exact al celor uciși variază, cea mai mare valoare vehiculată este de 100.000. La început, cei mai mulți deținuți erau prizonieri politici sau infractori de rând. Primul mare grup de prizonieri evrei a fost adus la Sachsenhausen în 1938, după Noaptea de Cristal. Mai apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lagărul a fost mărit pentru a primi prizonieri de război din Uniunea Sovietică.
Procesul nazismului
În Germania a existat un proces al nazismului, spre deosebire de fostele state comuniste din Europa de est, acolo unde nu a existat un proces al comunismului, cu toate că ambele regimuri totalitare au apelat la crime în masă. Procesele de la Nürnberg au adus în fața justiției importanți membri ai conducerii politice și militare a Germaniei naziste, iar de-a lungul timpului zeci de foști naziști au fost judecați.
Unul dintre cele mai celebre procese ale naziștilor a fost cel al lui Adolf Eichmann, implicat în organizarea și conducerea „Soluției finale” - exterminarea pe scară largă a milioane de evrei între 1940 și 1945. Capturat de Mossad în 1960, în Argentina, Eichmann a fost găsit vinovat de crime de război. În 1962 acesta a fost executat prin spânzurare. În timpul procesului său din Israel, Eichmann nu a exprimat niciun fel de regret. Hannah Arendt, autoarea lucrării „Eichmann la Ierusalim” avea să vorbească mai apoi despre „banalitatea răului” – ideea potrivit căreia actele rele nu sunt neapărat săvârșite de oameni răi, ci pur și simplu de unii birocrați care respectă cu strictețe ordinele.
În ultimii ani, patru foști membri SS au fost condamnați pentru crime produse în timpul regimului nazist.
