Declarațiile lui Victor Ponta privind Porțile de Fier sunt contrazise de specialiști, de colegii din cabinetul pe care l-a condus, de către prefecții din județele afectate și chiar de către...el însuși. Inițial, candidatul la prezidențiale spunea că, prin decizia sa din 2014, ar fi inundat sate din România și că i-ar fi afectat și locuința poetului Mircea Dinescu, dar apoi a revenit și a spus că „nu a pus în pericol nicio gospodărie”.
Între timp, jurnaliștii Euronews au stat de vorbă cu specialistul care a condus partea română a comisiei de exploatare a instalației de la Porțile de Fier. Acesta spune că debitul Dunării nu poate fi controlat cu ajutorul barajelor.
Ce spun specialiștii despre declarațiile lui Victor Ponta privind deschiderea Porților de Fier
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „32.000 de persoane au fost evacuate după inundațiile din Serbia, din anul 2014. Iar 25.000 dintre acestea erau din orașul Obrenovaț, cel mai puternic afectat de inundațiile de atunci. 34 de persoane și-au pierdut viața. Aceste localități pe care le-ați văzut în imaginile surprinse de Associated Press se află la o distanță de aproximativ 250 de kilometri de Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2, dacă urmăm cursul Dunării".
Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale (sursa: EVZ/Podcast Hai România): „În timpul inundațiilor, am dat eu ordin, peste structurile românești, să deschidă alea de la Porțile de Fier. Și, în felul ăsta, nu s-a inundat Belgradul, s-a inundat doar o suburbie. Dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul".
Este prima afirmație contrazisă de specialiști. Dan Stematiu este profesor-doctor în inginerie civilă și membru în consiliul de conducere al Apelor Române. El este și președintele părții române din comisia mixtă de exploatare a instalațiilor de la Porțile de Fier 1 și 2.
Dan Stematiu, profesor-doctor în inginerie civilă: „Cine lansează diverse opinii, îmi pare rău să o spun, e complet în afara cunoștinței situației de acolo și nu face altceva decât să creeze o falsă percepție cu privire la ce se întâmplă în condițiile de ape mari pe Dunăre. Nu problema inundării Belgradului se pune. Întâmplător, cine a fost în Belgrad știe că Dunărea e foarte jos în raport cu orașul. Deci nici n-ar fi vorba de vreo inundare a Belgradului. Punctul Belgrad nu este o fabulație. Într-adevăr, poate ajunge până în Belgrad dacă exploatarea nu se face corect. Cine spune că poate regla din Porțile de Fier debitele din aval, se înșeală".
Regula explicată de specialiști este simplă: conform acordului internațional, debitul de intrare trebuie să fie egal cu debitul de ieșire.
Dan Stematiu, profesor-doctor în inginerie civilă: „Această exploatare de hidroenergie nu poate interfera și nu poate nici înrăutăți și nici îmbunătăți regimul natural."
Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale (sursa: EVZ/Podcast Hai România): „Și de ce nu voiau să deschidă Porțile? Pentru că se inunda partea românească. Și s-a inundat. Am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede, n-ați aflat nimic voi, presa. Au fost sate și în aval..."
Prefecții din Mehedinți și Dolj nu-și amintesc nici de pagube, nici de despăgubiri.
Marius Cristinel Deca, fostul prefect din Dolj: „Între 17 mai și 1 iunie 2014, nu îmi aduc aminte să fi fost așa nebunie. Țin minte că am vorbit cu domnul Arafat și i-am explicat că este o situație gravă pe Jiu. Dar Dunărea n-a prezentat pericolul care l-a reprezentat în 2005, când au fost inundații la Rast".
Nicolae Drăghiea, fostul prefect din Mehedinți: „Nu au fost decât inundate terenuri, dar punctul meu de vedere e că nu s-a știut de vreun ordin care să fie dat pe sub masă, așa că vrea cineva".
Doina Pană, fostul ministru al Apelor și Pădurilor: „Deci nu a fost nevoie să le deschidă. Eu nu pot să înțeleg. Acum nu-l înțeleg, nu știu de ce trebuia să vorbească de acest episod care n-a existat, sau, așa cum spune dumnealui, a dat ordin peste structurile românești. Nici măcar n-am aflat. Doar acum."
Victor Ponta: „În 2014, am avut grijă de români și de proprietățile românilor, nicio gospodărie nu a fost afectată, nici măcar a domnului Dinescu".
Victor Ponta nu este contrazis doar de această declarație pe care tot el a dat-o 24 de ore mai târziu. Un raport obținut de jurnaliștii de la G4 Media arată că, în județul Dolj, de la jumătatea lunii mai și până pe 1 iunie 2014, aproape 10.000 de hectare de pășune, pădure și zone arabile au fost inundate după ce Dunărea s-a revărsat. Nici aici nu se vorbește de despăgubiri.
Marius Cristinel Deca, fostul prefect din Dolj: „Sunt rapoartele primite de la primăriile respective și transpuse într-un material care a fost transmis probabil Guvernului. Mi-aduc aminte că, la momentul ăla, de problemele astea se ocupa domnul vicepremier Dragnea, nu se ocupa domnul premier Ponta. Că dânsul spune că a luat decizia peste ceilalți, refuz să cred treaba asta".
Mircea Dinescu susține că locuința sa de pe malul Dunării ar fi fost inundată în perioada respectivă și n-ar fi primit niciun ban de la Guvern.
Mircea Dinescu, scriitor: „Timp de două săptămâni, veneam cu barca la mine acasă, pentru că apa s-a retras cu greu. În primul rând, că a zis că m-a despăgubit mai mult decât valora șandaramaua asta. N-am cerut despăgubiri, deși ei trebuiau să vină să constate".
Serviciul de Politică Externă al Comisiei Europene a publicat, în 2014, un raport cu urmările dezastrului. România este menționată o singură dată în document, pentru că a acordat asistență prin Mecanismul European de Protecție Civilă și a pus la dispoziție, alături de alte țări, pompe, generatoare, bărci de salvare și alte echipamente.
