Războiul din Ucraina ține de aproape doi ani, iar multă lume se întreabă dacă Occidentul mai are resurse pentru a-i sprijini pe ucraineni. Discuția vine într-un context global complicat. Pe de o parte, se pune problema sprijinului oferit de americani, care duc o luptă internă pe acest subiect al continuării acordării de ajutor.
Rusia "s-a reinventat", cel puțin în ultima jumătate de an, și continuă să primească armament și muniție de la țări precum Coreea de Nord sau Iran. În aceste condiții și având în vedere că se află în desfășurare și conflictul dintre Israel și Hamas, întrebarea privind continuarea sprijinului pentru Ucraina este una legitimă.
C. Pîrvulescu: "Înțelegem cât de gravă ar fi o victorie a lui Putin"
În plus, în UE există, de ceva timp, anumite probleme, iar cea mai cunoscută este opoziția lui Viktor Orban în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina. Prezent la Euronews, în cadrul emisiunii Vocile care contează, analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat cum trebuie privită această chestiune, într-un context mai larg.
C. Pîrvulescu, analist politic: "Este foarte adevărat (n.r.: că nota de plată e foarte mare), dar agresiunea Rusiei și situația geopolitică mondială ne obligă să devenim circumspecți. Dacă piața comună - devenită, după Maastricht, Uniunea Europeană - era în primul rând un experiment economic, ea a devenit un experiment politic și nu poate să fie și unul militar.
Mai devreme sau mai târziu, statele Uniunii Europene - care au un articol care vorbește despre asistența militară mutuală în caz de atac, care nu poate fi pus în aplicare câtă vreme nu există o forță militară comună - vor trebui să găsească soluții. Dar asta nu se va întâmpla în viitorul previzibil. În orice caz, nu pe termen mediu.
Este nevoie, în continuare, de NATO și de o prezență americană solidă în regiune. Europa rămâne esențială pentru americani și mă aștept ca, în continuare, Ucraina să fie sprijinită de americani, dincolo de aceste diferențe care există între republicani și democrați. Pentru că ele nu privesc direct Ucraina, ci privesc politica internă americană. Cu siguranță, un numitor comun va fi găsit."
Deși sancțiunile îi afectează grav, rușii și-au adaptat economia la contextul actual și au transformat-o într-o economie de război. La acest capitol, țările occidentale se află în urmă, iar motivul a fost explicat de Cristian Pîrvulescu. Acesta susține că Germania ar putea ajuta la deblocarea situației de pe front.
Germania poate rezolva una dintre problemele Ucrainei
C. Pîrvulescu, analist politic: "Trebuie să spunem că, în acest moment, Ucraina, care nu are suficientă muniție, are finanțare. Finanțarea europeană nu a putut fi blocată de Viktor Orban. Funcționarii ucraineni sunt plătiți, în general, din fonduri europene, este vorba de 10 miliarde de euro care se îndreaptă spre Ucraina.
Va trebui însă să găsim soluții pentru sprijinul militar. Și aici nu am făcut, cu rapiditatea Rusiei, pașii spre o economie de război, pentru că suntem țări liberale, pentru că avem economii libere care se orientează spre profit. Cu siguranță, vom găsi resursele pentru a sprijini Ucraina, nu doar pentru că Ucraina are dreptate, nu doar pentru că luptă pentru libertatea ei, ci pentru că înțelegem cât de gravă ar fi o victorie a lui Putin. Să știți că nici Putin nu are resurse inepuizabile, contrar a ceea ce se vede în momentul de față.
Atacurile din ultimele zile arată, mai degrabă, dorința de a înspăimânta atât populația ucraineană, cât și Occidentul. Sunt atacate și centre economice, dar în special populația civilă. Au folosit 500 de rachete și drone. Capacitatea de producție a Rusiei nu este atât de importantă, nu poate să susțină un astfel de atac la infinit. Am și văzut că intensitatea a scăzut, iar ucrainenii ripostează și vor riposta în continuare, dar au nevoie de sprijinul Europei și acesta va veni.
Au nevoie, în primul rând, de sprijinul Germaniei, în acest moment, care ar trebui să trimită rachete pe care a refuzat multă vreme să le trimită. Au nevoie de armament, de muniție și, evident, au nevoie de această aviație care să le permită să poată contraataca, în mod eficient, anul viitor, când va fi momentul oportun."
Ucraina are nevoie, în acest moment, de rachetele germane de croazieră Taurus, însă nemții se tot opun să le trimită. Presiunea asupra cancelarului Olaf Scholz este însă una în creștere, iar speciliștii se așteaptă ca nemții să le furnizeze, în cele din urmă, către Ucraina.
Pe marginea acestui subiect există însă contradicții și în interiorul Germaniei. Dacă Scholz este reticent, vicepreşedintele principalului partid de opoziție din Germania (CDU), Johannes Wadephul, s-a pronunţat în favoarea furnizării rapide de rachete Taurus către armata ucraineană. Aceeași părere o are și președintele acestei formațiuni, Norbert Rotgen.
În plus, și în interiorul coaliţiei de guvernare există politicieni care cer trimiterea rachetelor Taurus în Ucraina. Printre aceștia se află și preşedintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene, Anton Hofreiter, care este membru al partidului Verzilor.
Dacă va primi rachetele Taurus, Ucraina ar avea posibilitatea să lovească liniile de aprovizionare ruseşti mai departe de linia frontului. Iar ruşii ar fi obligați să-şi mute mai departe depozitele de muniţii şi centrele de comandă.
