Euronews România prezintă un reportaj în exclusivitate despre cum se desfășoară în România activitatea de control doping, dintr-o stație de control anti-doping. Dopajul este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă sportul Mondial. Sportivi celebri, de la Ben Johnson la Marion Jones, sau de la Lance Armstrong la Maria Sharapova și-au încheiat carierele impresionante în urma unor cazuri de dopaj.
Eșantioanele folosite la testare au un sistem de securizare total, care nu permite posibilitatea de contaminare sau manipulare a probelor. După folosire, recipientele se sigilează, se pun într-o cutie, apoi pleacă înspre laboratorul de testare. În tot acest timp, recipientele sunt ținute la frigiderul din interiorul stației mobile de testare. Stația are, deopotrivă, o toaletă, unde sportivii depun probele de urină sub supravegherea unui ofițer anti-doping.
Care este procedura de testare anti-doping
"Sportivul primește acest formular, apoi mergem la toaletă, numit invitație la control doping, în care completează datele personale, bifează probele recoltate și semnează. Sportivul are la dispoziție trei pahare de recoltare și trei kituri în care să repartizeze proba de urină. Dacă nu sunt minimum trei, controlul nu este valid", spune ofițerul de control doping.
Sportivul este monitorizat pe toata durata testării
"Toaleta o avem aici, fără toaletă nu avem cum să facem controlul doping și din punctul de vedere al controlului, acestea sunt suficiente. Stația conține mai multe dulapuri, un pat, în cazul în care avem de recoltat probe de sânge", mai spune ofițerul.
Ofițerul de control doping nu are voie să atingă recipientele de testare. Sportivul deschide punga, rupe sigiliul, scoate recipientul fără să îl atingă în interior. Ofițerul merge la toaletă cu sportivul, care lasă ușa deschisă, pentru ca ofițerul să vadă cum micționează. Sportivul trebuie să ridice bluza până deasupra pieptului, iar pantalonii și lenjeria intimă să-i dezbrace până la genunchi. Cantitatea minimă de lichid este de 90 mililitri.
După ce este obținuă cantitatea de urină, sportivul alege o trusă de testare, o desigilează și scoate recipientele din aceasta și toarnă urina în cele două sticle în funcție de indicațiile ofițerului și le închide. Din urina rămasă, ofițerul toarnă ulterior într-un refractometru, pentru a-i măsura densitatea.
Cine efectuează testele anti-doping
Cazul de dopaj al Simonei Halep a readus în actualitate acest flagel care afecteaza lumea sportului Mondial. În România, se fac anual 3.000 de teste anti-doping iar un test costa 4.000 lei și se face de către ANAD.
Ștefan Rohnean este președintele Agenției Naționale Anti-Doping și coordonează la nivel național tot ce ține de controlul dopajului în sport. El spune că procedurile sunt foarte stricte și urmează, ca și în celelalte țări, niște standarde și niște reguli stabilite la nivel mondial.
"Primul pas e recoltarea, poate fi la competiție sau acasă sau oriunde, apoi transportul securizat, laboratorul primește probele de la ofițeri, proba e marcata cu un cod și nimeni nu știe a cui e, nu apare numele", spune șeful ANAD.
Simona se pregătește să se apere
"Simona să își pregătească apărarea, va încerca să-și demonstreze nevinovăția. În cazul ei, schema e foarte simplă, avem prezența substanței, la care pedeapsa este de 4 ani. Dacă reușește să demonstreze lipsa intenției, pedeapsa se reduce la 2 ani", a completat acesta.
Ștefan Rohnean spune că neglijența se pedepsește și că sportivul este responsabil pentru tot ce se găsește în probele lui. Nu există șansa ca proba să fie contaminată sau manipulată de altcineva, pentru că sportivul se ocupă de probe, el desigilează recipientele și le resigilează, apoi le predă fără nume, pentru a nu se ști cui aparțin.
Cum funcționează platforma digitală a sistemului anti-doping
Directorul general al ANAD, Gabriela Andrieșu a arătat echipei Euronews și platforma digitală a sistemului anti-doping.
"În planul național de testare sunt incluși sportivi din lotul de testare înregistrat, care trebuie să comunice informații de localizare 24h/24, 7/7 zile, cu o fereastră de 60 de minute în fiecare zi, unde pot fi localizați pentru testare. Ei trebuie să comunice informații cu privire la calendare competiționale, unde se antrenează, unde dorm peste noapte, deoarece testările se fac între 6 și 23, cu posibilitate de testare și noaptea", spune Gabriela Andrieșu.
Dacă încearcă se evite controlul doping prin modificarea permanentă a informațiilor de localizare, se aprinde un steguleț roșu în sistemul digital și sportivul este testat țintit.
