Securitatea europeană intră într-o nouă etapă, în care statele de pe continent trebuie să își asume un rol mai activ în propria apărare, pe fondul discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind pacea în Ucraina, discuții din care europenii și Kievul au fost excluși.
Corneliu Bjola, expert în politică externă și profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford, atrage atenția asupra acestei schimbări de paradigmă, subliniind că Europa trebuie să își consolideze capacitatea decizională și de apărare convențională.
„De aici încolo europenii trebuie să aibă un rol mult mai activ în apărarea securității lor. A spus-o foarte clar, nu include și apărarea nucleară, a făcut o distincție între descurajarea nucleară și cea convențională. E foarte clar că de aici încolo tot ce privește securitatea europeană este problema europenilor, inclusiv Ucraina”, a declarat Corneliu Bjola.
Cum se poziționează administrația Trump la perspectiva Kremlinului
Acesta a evidențiat și poziția administrației Trump în acest context, subliniind că Washingtonul ar putea transfera responsabilitatea Ucrainei către Europa.
„Administrația Trump ce poate face în acest moment? Este să transforme problema Ucrainei într-o problemă europeană. Faptul că europenii nu au făcut parte din această discuție (n.r. discuției dintre Trump și Putin) nu are neapărat legătură cu lipsa lor de interes, ci mai degrabă aș spune că este o condiție pe care a pus-o Kremlinul pentru aceste discuții.”, a adăugat Bjola.
Expertul a explicat că acest tip de negocieri urmează un obiectiv strategic al Kremlinului, acela de a exclude Europa și Ucraina din discuțiile privind securitatea regională:
„Acesta a fost obiectivul strategic al Kremlinului de la bun început. Să aibă discuții despre Ucraina și despre securitatea europeană cu SUA, fără europeni, fără Ucraina.
În acest moment lucrurile se pare că se îndreaptă în acea direcție. În momentul de față, aceste semnale pe care le privim, validează poziția Kremlinului. Kremlinul ce și-a dorit de la început a fost schimbarea ordinii bazate, care exista din 1945, cu granițe recunoscute, schimbarea lor prin stare de influență.
Modul acesta de discuție, pe care Putin îl are acum cu Trump în momentul de față, validează acest concept care este foarte periculos pentru securitatea europeană. Europenii dau semnale în momentul de față că nu sunt de acord. Într-un fel au și puțină pârghie de a se intersecta în acest punct prin faptul că ei contribuie militar la susținerea Ucrainei, dar mai ales pentru că fără trupele europene de menținere a păcii nu se poate obține o garanție.”, a adăugat el
În acest context, Bjola avertizează că orice discuție care are loc trebuie analizată prin prisma impactului asupra securității europene:
„Orice discuție care are loc trebuie judecată în baza unui singur criteriu. Va afecta pozitiv sau negativ securitatea europeană? În momentul de față semnalele arată că securitatea europeană va fi afectată negativ.
Se conturează deja o structură, în cadrul NATO, o legătură cu Uniunea Europeană că europenii trebuie să își construiască o capacitate decizională de a se apăra convențional.”, conchide Bjola.
