Statele Unite poartă discuții separate cu Rusia și Ucraina în Arabia Saudită pentru a pune la punct detaliile unei posibile încetări limitate a focului. Rusia și Ucraina au convenit săptămâna trecută să oprească temporar atacurile asupra infrastructurii energetice, însă modul și momentul punerii în aplicare a acestui armistițiu nu sunt clare. Se așteaptă ca discuțiile să se concentreze pe stabilirea acestor detalii și pe siguranța transportului maritim în Marea Neagră.
Ucraina a fost prima care a purtat discuții cu Statele Unite, duminică. Rusia va purta luni discuții cu partea americană. Rustem Umerov, ministrul ucrainean al Apărării care conduce delegația țării sale, a declarat că discuțiile de duminică au început în jurul orei 17:30, ora Kievului, și s-au încheiat după aproximativ cinci ore. „Discuția a fost productivă și concentrată - am abordat puncte-cheie, inclusiv energia”, a scris el pe social media, fără a oferi detalii.
Steve Witkoff, pe care președintele Trump l-a numit emisar pe lângă președintele Rusiei, a declarat că obiectivul final al discuțiilor este o încetare completă a focului timp de 30 de zile, care ar oferi timp pentru negocieri privind un armistițiu permanent.
Moscova continuă să insiste asupra pozițiilor maximaliste, inclusiv în ceea ce privește afirmarea controlului teritorial și asigurarea faptului că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Guvernul ucrainean a declarat în repetate rânduri că nu va ceda cererilor Kremlinului și l-a acuzat pe Putin că trage de timp.
Delegația rusă
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat vineri că Putin a selectat personal negociatorii pentru discuții, o delegație condusă de Grigori B. Karasin, diplomat și deputat rus de rang înalt, și Serghei O. Beseda, consilier al șefului Serviciului Federal de Securitate (FSB), agenția de informații interne a țării.
În timp ce Karasin a mai fost implicat în discuții sensibile de politică externă, alegerea lui Beseda a fost o surpriză pentru unii.
Un influent maestru al spionajului, Beseda a fost șeful departamentului FSB responsabil cu operațiunile internaționale de informații, potrivit publicației The New York Times. El a fost descris de agențiile de presă ruse ca fiind una dintre principalele surse de informații care l-au convins pe Putin, în 2022, că există un sentiment pro-rus în Ucraina și că o invazie rapidă ar putea demantela cu ușurință guvernul de la Kiev.
În 2023, Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, l-a numit pe Beseda o „persoană foarte problematică” pentru Ucraina, care „a făcut multe rele”.
Delegația ucraineană
Rustem Umerov, ministrul ucrainean al Apărării, a condus negocierile de la Riad. Acesta a fost însoțit de Pavlo Palisa, un consilier militar de top al președintelui Zelenski.
Atât Umerov, cât și Palisa sunt membri ai delegației ucrainene pentru negocierile de pace pe care Zelenski a numit-o luna aceasta, un grup condus de șeful său de cabinet, Andri Yermak. Umerov a fost un negociator-cheie pentru Ucraina în cadrul discuțiilor de pace cu diplomații ruși în primele luni ale războiului.
Având în vedere natura tehnică a discuțiilor privind energia și transportul maritim, Ucraina a trimis, de asemenea, diplomați și funcționari publici experimentați ca parte a delegației sale. Ukrinform, agenția de știri de stat, a declarat că echipa a inclus miniștrii adjuncți de externe și ai energiei, împreună cu consilierul diplomatic principal al lui Zelenski.
Zelenski a declarat că Ucraina a pregătit o listă cu obiectiv4 de infrastructură care ar putea fi incluse în acordul de încetare a focului. El a adăugat că o terță parte ar trebui să monitorizeze încetarea focului și a sugerat că Statele Unite ar putea face acest lucru.
Poziția Moscovei
Săptămâna trecută, în timpul unei conversații telefonice cu Donald Trump, Putin a declarat că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu temporar numai dacă Ucraina ar înceta să mobilizeze soldați, să instruiască trupe sau să importe arme pe durata oricărei pauze în luptă.
Putin a cerut, de asemenea, oprirea completă a ajutorului militar străin și a serviciilor de informații pentru Kiev, numind-o „condiția-cheie pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru realizarea de progrese în vederea soluționării acestuia prin mijloace politice și diplomatice”, conform Kremlinului.
Casa Albă a declarat că ajutorul militar și schimbul de informații către Ucraina vor continua în pofida cererilor Kremlinului. Dar administrația Trump a fost mai puțin clară cu privire la cererile Moscovei în ceea ce privește concesiile teritoriale și, uneori, a părut chiar să se alinieze poziției Kremlinului.
Duminică, Witkoff a încercat să legitimeze referendumurile înscenate pe care forțele de ocupație ruse le-au organizat în unele părți ale Ucrainei pentru a justifica anexarea acestor teritorii luate prin forță militară. „Există un punct de vedere în interiorul țării Rusiei conform căruia acestea sunt teritorii rusești”, a declarat Witkoff pentru Fox News. „Există referendumuri în aceste teritorii care justifică aceste acțiuni”. Aceste referendumuri au fost denunțate pe scară largă ca fiind frauduloase și ilegale de către comunitatea internațională.
În esență, poziția Rusiei cu privire la conflict a rămas aceeași. Kremlinul afirmă că dorește să „elimine cauzele profunde ale crizei” - cerând, în esență, ca Ucraina să capituleze. Acest lucru ar însemna recunoașterea de către Kiev a câștigurilor teritoriale ale Rusiei, declararea neutralității și acceptarea diminuării armatei sale, ceea ce ar face, cel mai probabil, Ucraina vulnerabilă la o nouă invazie.
Poziția Kievului
Ucraina a fost de acord anterior cu un armistițiu necondiționat de 30 de zile pentru încetarea tuturor luptelor, la îndemnul administrației Trump. Dar, după ce Moscova a declarat că va susține doar o încetare parțială a focului în ceea ce privește infrastructura energetică, Zelenski a discutat cu Trump și a fost de acord cu armistițiul limitat.
În ultimele zile, oficialii ucraineni au stabilit liniile roșii în vederea negocierilor: Kievul nu va accepta niciodată suveranitatea Rusiei asupra teritoriului ucrainean ocupat, nu va accepta să fie împiedicat să adere la NATO sau să reducă dimensiunea armatei sale și trebuie să aibă garanții de securitate ca parte a oricărui acord de pace.
Mulți oficiali și analiști ucraineni își exprimă îndoiala cu privire la o încetare a focului limitată, observând că armistițiile anterioare dintre Moscova și Kiev au fost încălcate în mod obișnuit, fiecare parte dând vina pe cealaltă.
Ce urmează?
Witkoff a declarat miercuri într-un interviu acordat Bloomberg News că Trump și Putin se vor întâlni „probabil” în Arabia Saudită în câteva săptămâni. De asemenea, oficialii americani vor continua probabil să se întâlnească cu omologii lor ruși și ucraineni în Orientul Mijlociu pentru a discuta detaliile unui posibil armistițiu limitat.
„Ambele părți continuă să creadă că pot continua războiul indiferent de poziția americană”, a declarat Dmitri Kuznets, analist militar al postului rus de știri Meduza, care operează din Letonia după ce a fost scos în afara legii de Kremlin.
„Viziunile Moscovei și Kievului despre cum ar putea arăta un acord sunt încă infinit de departe una de cealaltă”, a mai spus acesta.
