Procentul femeilor din politica românească rămâne mic. Cu câteva zile rămase până la alegerile europarlamentare, cercetătorii au analizat listele partidelor și au tras concluzii alarmante. În ciuda necesității unei prezențe mai bune a femeilor în Parlamentul European, România este codașă la acest aspect.
Prezentă la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, Ionela Băluță a analziat datele studiului. Ea este coordonatoare a studiului referitor la reprezentarea femeilor pe listele europarlamentare și este profesoară universitară la Universitatea din București.
Femeile din politica românească, insuficient reprezentate în Parlamentul European
Problema comună observată la aproape toate partidele este lipsa așa-zisului sistem fermoar pe acele liste.
În urma analizei, fiecare partid a primit câte o notă.
- PSD-PNL - 15 femei (procent de 35%). Listă sistem fermoar - nu. Cap de listă - un bărbat.
- USR - 15 femei (procent 35%). Listă sistem fermoar - nu. Cap de listă - un bărbat.
- AUR - 17 femei (procent 40%). Listă sistem fermoar - nu. Cap de listă - un bărbat.
- SOS - 17 femei (procent 40%). Listă sistem fermoar - nu. Cap de listă - o femeie.
- REPER - 17 femei (procent 40%). Listă sistem fermoar - da. Cap de listă - un bărbat.
- UDMR - 14 femei (procent 33%). Listă sistem fermoar - nu. Cap de listă - un bărbat.
Ionela Băluță: "Sistemul fermoar înseamnă un pas obligatoriu. Dacă este listă paritară, ceea ce ar fi ideal pentru egalitatea de gen - ar însemna un bărbat/o femeie - dacă ar fi măcar cote de reprezentare. De exemplu, la o treime cote obligatorii de gen, ar însemna un candidat bărbat/două femei, sau invers, ca să asigurăm o alternanță pe listă și să le asigurăm femeilor prezența pe locuri eligibile.
Pentru că, altminteri, putem să avem și 60% femei pe listă, dar dacă ele sunt clasate la coada listei, asta nu înseamnă nimic. De aceea, în sistemul nostru de punctaj și de note, am vrut să atragem puțin atenția partidelor politice că nu trec clasa, am prioritizat acest principiu al sistemului fermoar în detrimentul procentului total de fermoar pe liste."
Pentru PSD, am acordat nota 3. La USR, diferă, pentru că e vorba despre o alianță, iar procentul femeilor pe listă diferă de la un partid la altul. Procentul cel mai mare este la USR și cel mai mic la Forța Dreptei. Per total, fiind alianță, avem acest procent. Femeile sunt însă destul de jos pe lista electorală, e puțin probabil să prindă vreuna vreun loc eligibil. Depinde foarte mult de scorul obținut și de cum se face apoi repartiția. Dar, din nou, nota este 3.
La AUR, e un procent mai mare de femei, dar noi am dat o importanță mai mare locului pe care îl ocupă pe listă, listei fermoar. Și atunci, în absența acestei liste fermoar, faptul că avem 40% femei pe listă, în condițiile în care prima femeie este abia pe locul 4, este puțin probabil să prindă locuri eligibile. Am dat tot nota 3. E important locul pe care îl ocupă pe listă pentru că, altminteri, putem să punem 60% pe listă femei, dar dacă sunt numai pe locuri neeligibile, efectul va fi același.
La SOS, avem o femeie cap de listă, deci pe sondajele actuale, probabil că vor trece pragul electoral și vor avea măcar un loc eligibil, care va fi o femeie. Și aici, nota este 4, pentru că nu avem listă fermoar. Deci sigur mai mult de o femeie nu intră.
La REPER, avem un partid care trece clasa. Avem 40% pe liste femei, o listă fermoar până aproape de sfârșit -au greșit un pic la sfârșit - dar, pe locuri eligibile, este clar că au listă fermoar. Din păcate, încep cu un bărbat cap de listă, ceea ce i-a depunctat și au obținut nota 7, dar măcar trec clasa.
În cadul UDMR, e un procent chiar și mai mic decât celelalte partide, dar partea de procente mi s-a părut că nu o consideră atât de inportantă, din moment ce, uitându-ne pe alternanța pe liste, femeile sunt majoritar pe locuri neeligibile. Are tot nota 3."
Femeile sunt puține pe listele europene pentru că "așa vor bărbații"
La alegerile europene din 2019, procentul femeilor care au obținut un mandat a fost de doar 21,2%, în scădere cu 13,3% față de 2016.
Iar la alegerile locale doar 5,4% dintre femei au reușit să obțină un mandat de primar.
Ionela Băluță: "Studiul arată, din păcate, trendul descendent al reprezentării femeilor în Parlamentul European. Amintesc că, la primele alegeri organizate de România pentru Parlamentul European, au fost alese peste 36% femei. Deci nu candidate, ci alese. Apoi procentul a scăzut pe la 34,4%. Scăderea cea mai mare a avut loc în 2019, când am scăzut spre 21% femei alese. Deci vorbim de femei alese.
Pe calculele pe care noi le-am făcut pe actualele liste, e foarte probabil să scădem și sub 21%, chiar 20. E un record negativ și e o notă foarte proastă. Pentru că, la nivel de Uniune Europeană, de Parlament European, sunt foarte multe strategii, programe, recomandări chiar de paritate, nu doar de cote de gen.
30% este foarte puțin, dacă ne uităm la celelate state din UE. Nu există nici la nivel european (n.r.: de a respecta o cotă a egalității de gen), pentru că asta ține de legislația electorală națională. Există în 11 state europene și acolo se vede la nivel de reprezentare politică și în Parlamentul European, și în Parlamentul Național.
În România, nu avem nicio prevedere în acest sens. Au existat mai multe proiecte de lege, anul trecut au fost trei în Parlament, dar niciunul nici măcar nu a ajuns să fie discutat. Nu vor bărbații. De ce? Ca să citez o invitată la o dezbatere pe care am avut-o în luna martie, cu femei din politică, despre reprezentarea politiciă a femeilor, li s-a spus: 'și ce? să mă dau eu la o parte și îmi iei locul?'. E o anecdotă, dar mi se pare că reflectă destul de bine mentalitatea și tipul de cultură organizațională a partidelor politice, în care bărbații cred că li se cuvine să fie acolo și că, dacă vor accepta cote de gen, trebuie să se dea ei la o parte ca să le ia locul o femeie. Nu gândesc în termeni de diversitate a vocilor, reprezentare politică, etc.
Răspunsul ironic și într-o cheie de sancțiune este: 'vedem parlamentul actual, avem meritocrație și expertiză la maxim. Deci un parlament majoritar masculin, suntem pe culmile meritocrației, femeile ar strica cumva calitatea aleșilor'.
Depășind cheia ironică, e un argument care mi se pare răuvoitor și care de fapt nu înțelege logica reprezentării politice democratice.
Etimologic, democrația înseamnă puterea poporului. În modelele moderne de democrație, acest principiu al reprezentativității, în mod ideal, ar însemna ca toate vocile din societate, toate interesele diverselor grupuri, comunități, sunt reprezentate în parlamentul național sau în Parlamentul European, după caz.
De cele mai multe ori, studiile femeilor și expertiza femeilor care ajung să ocupe un loc în aceste instituții de reprezentare politică sunt peste cele ale bărbaților, dar prezența femeilor consolidează, de fapt, o democrație reprezentativă, care să țină cont de diversitatea de interese și de nevoi.
Iar femeile reprezintă peste 50% din populația țării, deci mi e pare că sunt niște nevoi importante, fără a uita că între femei există diferențe și că ar trebui să ne uităm la nevoile diverselor categorii de femei. Pentru că nu putem să comparăm nevoile și interesele femeilor din mediul urban, cu studii superioare, cu un statut social-economic mediu, de exemplu, cu nevoile și dificultățile unor femei din mediul rural, fără autonomie economică, cu acces limitat la educație, eventual fără job etc.
Din cauza rolurilor și stereotipurilor de gen, suntem educați diferit, socializați diferit, femeile și bărbații au adesea experiențe de viață foarte diferite. Dar povestea cu hărțuirea stradală nu cred că o poate înțelege niciun bărbat, pentru că nu poate să înțeleagă cum este ca, de fiecare dată cînd ieși pe stradă, să te întrebi: 'cum mă îmbrac?', 'pe unde merg?', 'dacă s-a întunecat, ce fac?' Adică hărțuirea stradală este un tip de experiență care își modifică raportul tău cu lumea."
În legislativul national, în prezent, din 466 de senatori și deputați, numai 88 sunt femei. Echivalentul a 18,5% ca reprezentare, un procent în scădere comparativ cu cel înregistrat în legislatura 2016-2020, de 19,1%, se arată într-un studiu dat publicității recent.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
