Un cutremur cu magnitudinea de peste 5 s-a produs, marți, în județul Arad, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismologii au anunțat că mișcarea telurică a avut o magnitudine la 5,2.
Cutremurul, urmat de 13 replici
Cutremurul cu magnitudinea 5,2 de aseara din Arad are legătură cu cel produs în Turcia. Cel puțin, aceasta este explicația specialiștilor. Seismologul Mihai Diaconescu a declarat că este a doua cauză a producerii seismului care a avut loc în vestul țării.
”Cutremurul s-a simțit și în Ungaria, Croația, Serbia. Efectele cutremurului nu au fost așa mare pentru accelerațiile în zonă au fost mici. Cea mai mare accelerație a fost în localitatea Șiria, de 26 de centimetri pe secundă la pătrat, ceea ce asociat efectelor unui cutremur asta înseamnă că efectele ar fi asociate cu căderi de coșuri, crăpături în pereți sau alte pagube similare.
Până în momentul actual s-au produse 13 replici, cea mai mare replică având magnitudinea de 3,2 grade, iar ultima replică a fost astăzi de dimineață și a avut magnitudinea de 2,2 grade.
Am primit răspunsuri și informații de la cetățeni, în funcție de răspunsurile pe care le-am primit vom face o analiză privind pagubele și asocierile cu partea instrumentală pe care o avem și o deținem în acest moment.
Regiunea seismică e una cunoscută. Iar în istorie au mai fost cutremure cu magnitudine de 5 grade, deci nu a fost o activitate singulară.”, a declarat directorul INFP.
”Comunicatele INFP sunt date în magnitudine locală, adică Richter. Raportările și introducerea în catalogul INFP și cataloagele internaționale se face în magnitudine Moment Mw, acesta e mai mic decât magnitudinea locală, adică pe site-urile internaționale sunt de 4,8. Asta e o primă remarcă pentru că am văzut că există o neînțelegere. Zona Banatului, a Câmpiei Panonice, cutremurele din această zonă se fac la contactul dintre Bazinul Panonic și munți.
Această zonă e caracerizată de falii cu orientare NV,SE și un alt sistem de falii SV, NE. Din nefericire, această orientare a faliilor ne face misiunea mai grea. Ne vom ghida foarte mult după ce au relatat cetățenii. Sursa stresului din această zonă este dată de împingerea microplăcii Adriatice spre Nord și rotirea spre Est, concomitent și acționează asupra celora care sunt într-un echilibru instanbil. De data aceasta a găsit această zonă de la nord de Mureș, asta ar fi una dintre cauze, principală.
Împingerea aceasta a microplăcii Adriatice este datorat cutremurelor din Turcia”, a declarat Mihai Diaconescu.
Știrea inițială:
Cutremurul a avut loc, la ora 20:26, la o adâncime de 15 kilometri, la 11.4km SE de Arad, 42.0km N de Timisoara, 68.5km S de Bekescsaba, 96.9km N de Resita, 99.3km E de Szeged.
Seismul a fost resimțit și în centrul Timișoarei, Oradea, Cluj, precum și în localitatea Incești din Alba.
Potrivit INFP, cutremurul a fost urmat de o replică cu magnitudinea moment 3.1 Ml, la ora 21:04:08 ora României.
Imagini din timpul cutremurului din Arad
Pe rețelele de socializare, utilizatorii au publicat imagini surprinse de camerele de supraveghere în momentul în care s-a produs cutremurul.
Pompierii, alertați să intervină
Echipaje operative din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vasile Goldiș al județului Arad au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaștere in municipiul și județul Arad.
”În urma misiunilor de recunoaștere avem patru solicitări pentru degajarea unor elemente de construcție desprinse de pe clădiri în municipiul Arad (...) Nu avem raportate victime până la această oră. (...)
Am resimțit cutremurul. Locuind la casă nu l-am resimțit precum alții care locuiesc la etaje superioare. A fost doar o mică sperietură. A durat undeva la patru secunde, este estimarea mea”, a afirmat srg. major Klen Ruxandra, reprezentant al ISU Arad, în direct la Euronews România.
Reprezentanții ISU Arad au mai precizat că, până la ora 22:30, au primit 18 apeluri la numărul de urgență 112 cu privire desprinderea unor elemente de construcție, precum coșuri de fum sau bucăți de fațadă și în legătură cu distrugerea a două autoturisme.
”Pompierii militari ai Detașamentului Arad intervin în aceste momente cu o autospecială de intervenție și salvare la înălțimi și o autospecială de intervenție cu modul pentru descarcerare pentru înlăturarea efectelor negative produse de seism (degajarea elementelor de construcție de pe clădiri), în municipiul Arad, pe străzile: Horia, Episcopei, Mărășești, Lucian Blaga, Calea 6 Vânători, Vasile Alecsandri, Caragiale, Bulevardul Decebal și Bulevardul Revoluției.
De asemenea, Servicile Voluntarele pentru Situații de Urgență din localitățile Păuliș și Ghioroc, intervin pentru îndepărtarea efectelor negative în urma seismului”, este raportarea ISU Arad.
Un alt cutremur s-a produs în Arad, pe data de 23 mai. Seismul a avut o magnitudine 4,1 și s-a produs după alte două mișcări telurice resimțite în aceeași zonă.
Cutremurul din Arad, resimțit în alte patru județe
”Până la acest moment, au fost primite 6 apeluri la 112 ( 4 în județul Arad, 1 în judetul Sălaj și 1 în județul Maramureș) care semnalau desprinderea unor elemente de construcție de pe imobile ori deplasarea mobilierului în locuință.
În alte județe unde seismul a fost resimțit, respectiv Timiș, Bihor, Hunedoara și Caraș-Severin, nu s-au primit sesizări din partea cetățenilor”, au precizat reprezentanții IGSU.
Directorul INFP, despre cutremurul din Arad: ”Zona respectivă e activă seismic”
În direct la Euronews România, Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului a explicat că zona județului Arad este una activă din punct de vedere seismic, amintind că au fost înregistrate aici cutremure de peste 5 grade.
”Zona respectivă este activă seismic. Se încadrează în regiunea seismică Banat. În zona de lângă Arad se produc cutremure, dar acestea nu au o perioadă de reproducere continuă. Ele se produc din când în când, de aceea locuitorii din zonă n-au simțit cutremure anterior și se pare că zona s-a reactivat.
Dar în apropiere de acest epicentru au mai fost cutremure înainte de 1900. Sunt informații despre trei cutremure de 5 grade; în 1978 altă serie, iar în 1938 a fost o secvență similară”, a afirmat directorul INFP.
Întrebat dacă un cutremur de suprafață ar trebui să ne îngrijoreze, Constantin Ionescu a dat asigurări că este ”perioadă care va trece”.
”Nu trebuie să ne îngrijorăm. E o perioadă care va trece. Se produc replici. Nu sunt replici ca la Târgu Jiu; atunci am avut 100 replici, aici sunt câteva și cu intensitate mică. E posibil să scadă în următoarele zile și să nu mai fie nicio replică”, a explicat Ionescu, la Euronews România.
Cutremurele cu magnitudinea de peste 4, produse în 2023
11 martie - Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe Richter s-a produs la ora 14:09, în zona seismica Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km est de Braşov, 64 km vest de Focşani, 73 km nord-est de Ploieşti.
17 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 4,3, s-a produs la ora 11:11, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 8,7, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Iniţial, conform datelor automate ale calculatorului, magnitudinea era de 4,4 şi adâncimea de 15 kilometri. Cutremurul a reprezentat cea mai puternică replică, până la acest moment, a seismului de 5,7 pe scara Richter din data de 14 februarie.
14 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la ora 15:16, în judeţul Gorj, la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti. Cutremurul a fost urmat, într-un interval de aproape 15 minute, de două seisme, cu magnitudini de 3,5 şi 3,4 pe Richter şi de 200 de replici cu magnitudini între 2 şi 3, până la 15 februarie. Câteva zeci de blocuri şi case din mai multe localităţi ale judeţului, mai multe instituţii publice şi lăcaşuri de cult au suferit fisuri în urma cutremurului.
13 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu. Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter. Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la 104 km sud-vest de Sibiu. A fost resimţit şi în judeţul Hunedoara şi în Valea Jiului; nu a produs pagube la niciuna din cele patru mine sau Termocentrala Paroşeni.
