Exploziile din Iran, de la mormântul lui Qasem Soleimani, au complicat și mai mult lucurile în lumea arabă. Viceguvernatorul regiunii unde a avut loc atentatul îl consideră un act terorist, așa că este de așteptat să vină și o replică a iranienilor.
Numai că situația este una complexă și este explicată de fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.
Cum va reacționa Iranul după exploziile de la mormântul lui Qasem Suleimani
Cristian Diaconescu: "Situația este extrem de complicată în ceea ce-l privește pe Soleimani și comemorarea liderului unei organizații Quds care practic erau prezente în diverse momente de criză, de destabilizare, din America Latină până în Irak și Siria, mai ales. Au fost și anumite intenții teroriste dejucate în Europa în perioada în care el conducea aceste brigăzi.
Există, din mai multe direcții, în acest moment, un anume tip de preocupare în legătură cu sorgintea unor astfel de acte. În mod evident, Iranul va maximiza, cel puțin din perspectivă propagandistică și comunicațională, acest moment și într-adevăr, nivelul de tensiune în Orientul Mijlociu va fi din ce în ce mai ridicat.
De altfel, Israelul, de ieri, după ce a fost eliminat, în Beirut, numărul doi din conducerea Hamas, a ridicat până la cel mai înalt nivel de securitate alerta statului israelian."
Iranul are mai mulți dușmani decât cei asumați public
Cristian Diaconescu: "Ipoteza privind realitatea unei astfel de situații, cu peste 100 de morți și 140 de răniți, va fi una dramatică, cel puțin din punct de vedere al comunicării. Depinde cum se va poziționa Iranul într-o astfel de situație. Evident, toate privirile sunt îndreptate spre Hezbollah și poziționarea lor din Liban spre Israel și spre milițiile radical-șiite din Siria și Irak.
Să nu uităm că Iranul are mult mai mulți dușmani decât cei pe care și-i asumă public. Și aici m-aș referi la Statul Islamic, suunit, o mișcare extremistă, radicală, cu foarte multe aspecte agresive în ceea ce privește Iranul și poziționările militare ale acesteia, mai ales în Irak.
Deci este extrem de complexă situația, trebuie așteptate evoluțiile care nu țin neapărat de investigațiile privind acest act terorist, în mod evident, ci și în legătură cu modul în care Iranul, politic și strategic, se va poziționa mai ales în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Dușmanii standard ai Iranului, Israel și SUA, nu vor lipsi dintr-un anume tip de peisaj comunicațional. Evident, la comemorarea lui Soleimani erau susținători ai acestuia și, din acest punct de vedere, aceștia așteaptă din partea Teheranului un anume tip, cel puțin din punct de vedere al mesajului, de satisfacere, de compensare. Vorbim despre retaliere.
În legătură cu implementarea, situația este mult mai complicată. Practic, Hamasul, în momentul în care a organizat atacul terorist din 7 octombrie împotriva Israelului, avea în vedere alertarea, cum spun ei, a Cercului de Foc, și anume a Hezbollahului, a milițiilor din Liban, a milițiilor radical-șiite din Siria și Hamas. Nu s-a întâmplat acest lucru. Mobilizarea Occidentului, mai ales americană, a fost una care a generat descurajare.
Evident că, în acest moment, privirile sunt ațintite spre modul în care va da, mai devreme sau mai târziu, un răspuns Iranul, dar nu cred că acesta va fi de o magnitudine atât de semnificativă încât să destabilizeze, prin fenomenul de răspândire, criza din Orientul Mijlociu, care oricum este una complicată."
- Soleimani a condus "Forța Quds", parte a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, între 1998 și 2020, când a fost ucis în Irak, alături de alți militari, într-un raid american cu drone, pe aeroportul internațional din Bagdad.
- Donald Trump a ordonat asasinarea lui Soleimani, pe care l-a numit atunci "teroristul numărul unu al lumii". Soleimani a fost cel care a pus la punct operațiunile militare iraniene în Orientul Mijlociu.
Cu ce alți dușmani se mai confruntă Iranul?
Cristian Diaconescu: "În termeni de competiție, inclusiv cu Turcia. În termeni de coridoare de energie, practic, cu toate statele din Golful Persic, mai ales cu Arabia Saudită. De partea Iranului, în afară de milițiile Huthi și Hezbollah - evident, contextual, și Hamas - nu există foarte muți aliați. Deci Iranul trebuie să-și calculeze foarte serios o reacție care, chiar dacă în aparență, este una nervoasă, pe fond este extrem de complicat să exagereze din punct de vedere militar, pentru că răspunsul pe care îl va primi ar fi unul categoric și extrem de hotărât.
Nu cred, în acest moment, că Iranul are în vedere astfel de variante (n.r.: că Turcia și Arabia Saudită ar fi predispuse la un atac). Ceea ce probabil se va întâmpla în zonele complicate din punct de vedere al autorității suverane, mai ales Irak și Siria - acolo unde sunt baze americane prezente - iranienii, prin diveresele miliții, grupări radicale, vor încerca să transmită un anume semnal de natură militară.
Este deocamdată o evaluare preliminară. Este de văzut dacă Iranul va trece la o escaladare de natură regională, deși nu văd acest lucru. Pentru că se singularizează și, din acest punct de vedere, un astfel de gest emoțional până la urmă ar avea un rezultat din perspectivele poziționării iraniene în Golful Persic și Orientul Mijlociu.
Nu se poate trage o concluzie definitivă (n.r.: dacă, pe parcursul anului, am putea asista la o escaladare regională), pentru că situația poate evolua de la o zi la alta. Orice conflict în zonă poate avea reverberatii extinse, nu numai la nivel regional. Depinde ce considerăm o criză. Un act terorist poate genera un răspuns care nu este neapărat proporțional, dar care este obligatoriu. Depinde.
În acest moment, Iranul se poziționează alături de Rusia și în legătură cu mai multe zone de influență în ceea ce privește transportul de energie. Deci este extrem de complicat, este o chestiune de echilibru, până la urmă, pe care Teheranul trebuie să decidă în ce sens acționează.
Dezechilibrarea poate, la un moment dat, să genereze o reacție generală nu numai din zona occidentală, nu numai din partea inamicilor standard ai Iranului (Israel și SUA), dar și din zona suunită a statelor din Golf, care în mod clar i-ar produce probleme foarte serioase. Dar Teheranul, dadă dorește să ia o decizie dincolo de cea retorică, situația e mult mai complicată decât apare la prima vedere".
Exploziile de la mormântul lui Soleimani au avut loc în timp ce fostul lider era omagiat la împlinirea a patru ani de la decesul său.
