Este ziua muncii. Dacă în trecut, mulți își păstrau locul de muncă până la pensie, tinerii de azi își caută permanent joburi mai atractive. În plus, tot mai multe firme caută soluții bazate pe inteligență artificială ca să lucreze cu mai puțini oameni. Iar studiile realizate la nivelul Uniunii Europene arată că posturile de conducere din cadrul companiilor vor fi din ce în ce mai puține.
Uniunea Europeană prognozează o scădere a populației țării noastre cu 9% până în 2035. În pofida acestui lucru, numărul persoanelor angajate în câmpul muncii va crește în următorii 10 ani cu 6%. Vor munci însă mai mult bătrânii decât tinerii. Noua generație va fi mult mai pretențioasă.
Simona Hainagiu, psiholog și consilier în carieră: ”Sunt foarte conștienți de acest schimb între ceea ce au ei de oferit și ceea ce primesc în schimbul muncii și calităților lor din partea companiilor și negociază destul de conștient și insistent pachetele salariale, de beneficii.”
Doru Șupeală, consultant de marketing: ”Oamenii vor să-și aleagă proiectele cu care lucrează, colegii cu care lucrează, adică să aibă o mai mare putere de decizie.”
Tinerii vor pune mai mult accent pe timpul liber. Săptămâna de lucru de patru zile rămâne însă un vis frumos în România.
Corina Atanasiu, fost secretar de stat: ”Sunt țări în spațiul european mai curajoase și mai puțin curajoase, sunt experimente. Dar noi în România, cel puțin, suntem încă departe.”
Care vor fi principalele joburi ale viitorului
Vor exista schimbări importante și în ceea ce privește domeniile de activitate. Vor fi mai puține joburi de directori executivi, oficiali superiori și manageri, în timp ce vor exista tot mai multe poziții pentru cei cu studii medii, cum ar fi: asamblatori, funcționari și joburile din vânzări.
Dragoș Pâslaru, fost ministru al Muncii: ”În România ai un român din cinci care este pe salariul minim.”
România are 160.000 de asistați sociali. Și totuși, în contextul în care avem mulți oameni fără un loc de muncă, și anul acesta vom aduce 100.000 de lucrători din străinătate care se angajează în posturile neatractive pentru români. Specialistii atrag atenția că ne confruntăm cu o criză pe piața de munca și pentru că statul nu a reușit să-i integreze pe toți cei care sunt apți de muncă dar fără serviciu.
Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii: ”Instituțiile statului se concentrează pe cei greu angajabili, pe cei care au un nivel de studiu redus și care cu greu își găsesc un loc de muncă, de fapt nici nu-i ajută.”
În condițiile în care tot mai multe firme apelează la inteligență artificială, învățarea continuă va fi o condiție-cheie în reușita profesională.
Dumitru Costin, președinte Blocul Național Sindical: ”Din păcate, România se află la coada Europei la acest subiect, pentru că noi am rămas în paradigma de dinainte de '89. M-am născut strungar, mor strungar la întreprinderea la care m-am angajat.”
Bucureștiul rămâne lider în topul salariilor medii, cu 6.136 lei, urmat de Cluj și Timiș.
Datele Institutului Național de Statistică arată că salariile sunt în creștere în România. În luna februarie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 7990 lei, cu 14 lei mai mare decât în luna ianuarie 2024. Cu toate acestea, datele Eurostat plasează România și Bulgaria la coada clasamentului în privința salariilor de pe piața muncii. Românii încasează în medie puțin peste 10 euro/oră.
