Mai mulți bani de împărțit din bugetul pentru anul 2023 și mai multe ministere câștigătoare decât perdante. Este concluzia proiectului de buget al României pentru anul viitor, care urmează să fie aprobat mâine, în ședința de Guvern.
Creșterile, chiar consistente, de până la 620%, sunt posibile în condițiile în care Guvernul prognozează o creștere economică de 2,8 la sută în anul următor. Educația, însă, este trecută în plan secund, cu alocări de trei ori mai puțin decât prevede Legea Educației.
Ce minister va primi cei mai mulți bani
Circa 14 ministere urmează să aibă bugete mai mari în 2023, în timp ce șapte ministere vor avea fondurile diminuate față de 2022. Printre câștigători se numără Ministerul Familiei. Acesta va avea la dispoziție 620 de milioane de lei, față de doar 86 de milioane de lei în 2022, ceea ce înseamnă un plus de 619%. O decizie justificată de gestionarea unor programe sociale suplimentare, preluate de la alte instituții.
Bugetele celorlalte ministere cresc într-o măsură mult mai mica față de Ministerul Familiei, însă fondurile sunt de ordinul miliardelor de lei.
De exemplu, Ministerului Mediului și cel al Cercetării primesc cu până la 76% mai mult față de acest an. Urmează Ministerul Apărării, cu o creștere de 52%, ceea ce îi va asigura un buget record de 35 de miliarde de lei. Cu un război la graniță, România alocă astfel Apărării 2,5% din PIB, comparativ cu 2% în 2022.
Cât primește ministerul Educației
Pe lista ministerelor care primesc fonduri mai mari se află, printre altele, cele care se ocupă de Dezvoltare, Investiții, Cultură, Transporturi, Educație ori Turism, cu majorări cuprinse între 31% și 3%. Chiar dacă va beneficia de un buget suplimentat cu 7%, Educația este departe de a avea banii prevăzuți de lege. Alocările bugetare vor fi de doar 2,1% din PIB, potrivit proiectului de buget, deși Legea Educației prevede cel puțin 6% din PIB. Nu s-a aplicat niciodată în ultimii 11 ani, deși prevederea figurează în lege din 2011.
Lista perdanților este mai mică, sunt șapte ministere cu fondurile diminuate. Cel mai afectat este Ministerul Energiei, minus 64%, după ce instituția a fost degrevată de plata subvențiilor pentru facturile de energie. Decontările se fac acum din Fondul de Tranziție Energetică, care se alimentază din contribuțiile producătorilor, furnizorilor și traderilor de energie electrică și gaze naturale.
