Pe 10 octombrie, Volodimir Zelenski a făcut prima vizită oficială în România, de la începerea războiului. În acest context, multă lume s-a întrebat de ce a avut loc abia acum și care ar fi scopul. Prezenți la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, Sorin Ioniță și Radu Magdin au oferit niște explicații.
Totodată, s-a vorbit și despre o eventuală diminuare a sprijinului occidental pentru Ucraina.
De ce a venit acum Zelenski în România
Sorin Ioniță, președinte Expert Forum: "De mai multe luni, anul acesta multă lume a sesizat că e un pivot Zelenski și Ucraina pivotează un pic dinspre retorica foarte caldă cu Polonia, cu țările din zonă, către ceea ce contează, aliații occidentali mai mari, Franța, Germania, care au devenit susținători ai aderării Ucrainei la UE, ceea ce era de neconceput acum doi ani. Bineînțeles că și NATO.
Și este clar că, în următoarea lună, Ucraina nu va ajunge cu o contraofensivă spectaculoasă la Marea Azov sau așa ceva. Am citit multe articole în ultima vreme că e important acum să ne lărgim orizontul la doi-trei ani, să înțelegem că, în primul rând, economia Ucrainei trebuie trecută pe picior de război, cu o mobilizare totală.
Europa, de asemeni, dacă vrea să ajute, trebuie să-și pună acest termen lung și să contribuim un pic mai mult la cheltuieli militare, nu să așteptăm ca în trei luni să se termine, ci poate în trei ani. Pentru că Rusia deja alocă 25-30% din capacitate, deci e o moblizare de-a dreptul sovietică în Rusia, așteptând alegerile de la anul să se pulverizeze Vestul, că atât poate Rusia să facă. În momentul de față, ăsta este jocul.
Au nevoie în primul rând de apărare antiaeriană ucrainenii, pentru că va fi atacată infrastructura energetică din nou în acest joc pe termen mediu și lung, nu mai au un joc pe termen scurt. Vedem acum că ce deminează ucrainenii minează ceilalți în spate, dacă nu reușești să avansezi foarte repede. Asta nu înseamnă că pierd, ci că trebuie să înțelegi cum e un război modern între două state industrializate. Nu se poate să fie ca la jocuri video.
Trebuie să plănuim efortul lumii occidentale, care este formidabil, și să înțelegem că o mică parte trebuie să investim în acest efort militar, care este în avantajul tuturor. Și eu cred că este în avantajul tuturor. Și Zelenski asta face. Mai contează și alegerile din Polonia, trebuie să vezi ce guvern iese de acolo. Mai e și Slovacia. Europa de est devine mai puțin importantă sau vechii lui parteneri, adică frăția asta cu Polonia. Și România e cumva mai în tabăra cu vestul și cu perspectiva mai îndelungată, ceea ce nu este rău."
România a avut o strategie de a nu spune concret în ce constă ajutorul pentru Ucraina
În toată această perioadă de la startul agresiunii Rusiei în Ucraina, România a ajutat din mai multe puncte de vedere. Referitor la sprijinul militar, liderii de la București au ales o altă strategie față de statele occidentale și au preferat să nu dea date concrete.
Sorin Ioniță, președinte Expert Forum: "Eu nu știu dacă ne-a adus vreun avantaj, pentru că, uite, vine Zelenski la București și spune: da, ne-au dat 15 pachete. Și nu se întâmplă absolut nimic, nu te bombardează rușii din cauza asta."
Radu Magdin, analist politic: "România trebuie să aibă grijă să existe o serie de acțiuni chiar și în capitolul secretomanie, unde suntem campioni. Pe de altă parte, trebuie să ne recalibrăm. Pentru că, în urmă cu câțiva ani, noi spuneam că suntem lideri regionali, că suntem hub energetic. Am venit cu niște afirmații foarte curajoase, care ulterior nu s-au materializat, pentru că leadershipul înseamnă și că plătești pentru acest leadership de forte multe ori. Înseamnă strategii mai largi.
Noi, în ultimii ani, am fost blocați în zona de 'atenție și îngrijorare', deci limbajul nostru diplimatic, de foarte multe ori, este moartea pasiunii, este un limbaj de lemn. Parteneriat strategic sună pompos și sună bine și denotă că o relație de tipul celei dintre România și Ucraina e trecută la alt nivel. Noi avem peste 10 parteneriate strategice, dar eu am fost surprins de curajul Bucureștiului, pentru că știe ce înseamnă o asumare a relației cu Ucraina.
Prin simpla noastră calitate de stat la granița estică, în consolidarea securității, am făcut demersuri în ultimii 20 de ani, inclusiv bilaterale pentru baze militare, normal că ești o țintă. Și noi trebuie să ne maturizăm. Eu cred că, din această perspectivă, e cazul să vedem un nou val de pasiune și convingere în clasa politică, pentru că, din păcate, asistăm în acest deceniu la contestarea unor elemente de bază care au ținut de strategia noastră".
De ce nu a mai vorbit Zelenski în Parlamentul României
Între timp, în cadrul vizitei sale în Ungaria, președintele Româniai Klaus Iohannis a vorbit și despre războiul din Israel și a făcut legătura cu Rusia.
Sorin Ioniță: "Eu nu știu ce a vrut să spună, poate a avut informații. Sigur că putem face conexiuni. Sunt lucruri evidente, știm cine susține pe cine, dar ca să spui acum, că în acest episod, să poți să pui degetul că ăla a făcut cutare, nu știu și mă îndoiesc.
Iranul e în dubiu, iar Rusia este foarte puțin probabil să fi contribuit cu ceva, pentru că nu poate. E de un an și jumătate în război, nu știu dacă are capacitatea să mai facă ceva pe acolo, să ajute Hamas. Și nu era relație. Mai curând Hamas are o relație mai caldă cu Turcia decât cu Moscova."
Totodată, cei doi experți au analizat și decizia lui Volodimir Zelenski de a-și anula discursul în Parlamentul României, care era programat inițial. Ulterior, s-au vehiculat motive de securitate, însă unii spun că președintele Ucrainei nu arr fi vrut să se expună eventualelor contestații din partea reprezentanților AUR.
Sorin Ioniță: "Euroscepticismul există în toate țările, iar dacă ești lider, știi să îl gestionezi. Dar ai noștri sunt mămăligi. Pentru că nu este atât de mare și nici atât de puternic ca reprezentare parlamentară. La noi, e o noutate că a ajuns să îl vezi în Parlament. (...)
Nu trebuia să fie anulat discursul lui Zelenski. Adică atâția bărbați politici, cu stele pe umeri, la vedere sau pe sub sacou, puteau să gestioneze o chestie absolut minoră, care există în toate țările europene. Există o falangă eurosceptică antisistem. Și ce o să facem de aici înainte? Când începe aia să zbiere, ne băgăm sub preș? Nu mai luăm nicio decizie și stăm numai la sondaje? Ăsta e mod de a conduce o țară?"
Diferența dintre războiul din Ucraina și cel din Israel
În 2023, am ajuns să trăim două războaie, cel din Ucraina și cel din Israel, recent început pe 7 octombrie. Din acest punct de vedere, au existat voci care au făcut o paralele între cele două conflicte. În plus, există posibilitatea unei a treia ciocniri.
Sorin Ioniță: "Ucraina e mult mai dur bombardată și pe termen lung decât o organizație teroristă infiltrată și care acum va trece în regim de luptă de gherilă, pentru că nu se poate compara puterea de acolo. Eu mă tem de o escaladare, ca din acest haos global, cu două conflicte, să nu se mai trezească și alții. Știți că mă refer la China, care are și ea niște ținte, niște strategii pe termen lung.
În Israel nu prea văd unde se mai poate extinde conflictul. Problema e că acolo e o situație foarte greu de tratat. Nu e o problemă de putere militată. Israelul aplatizează mâine Gaza, dar ce ai făcut cu asta? În 2006, 45% din Gaza a votat cu Hamas, care este un partid politic radical.
Să zicem că jumătate nu au votat cu Hamas. Ce faci cu ei? Nu poți să-i alegi. Că dacă intri cu armata acolo... Asta e marea dilemă. Deci nu cred într-o escaladare. E suficient de escaladată situația.
Este vina actualului guvern Netanyahu, care include foarte mulți extremiști mult mai răi decât Netanyahu și care au făcut niște partide gen AUR, care nu au făcut decât să se ducă în teritoriu în ultimul an, în Cisriodania, să agite lucrurile, să propage un discurs al urii ca să-și tragă voturi. Ce te așteptai să se întâmple?"
