Volodimir Zelenski a făcut o vizită în România și a anunțat semnarea unui parteneriat strategic între Ucraina și țara noastră. Șeful statului ucrainean a ajuns și în Parlament, însă nu a mai ținut discursul programat inițial, ci a vorbit separat cu Marcel Ciolacu și cu alți lideri.
În timp ce mergea pe holurile Parlamentului, Zelenski a avut parte și de un moment neprevăzut. El a fost întâmpinat, de la distanță, de Diana Șoșoacă. Senatoarea independentă a apărut cu o hartă care înfățișa "România Mare" și i-a strigat acestuia că Ucraina trebuie să dea înapoi teritoriile României.
Sergiu Mișcoiu: "România își face o imagine proastă"
Profesorul doctor Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului de Cooperări Internaționale al Universității Babeș-Bolyai, a analizat această scenă și a explicat ce semnifică.
Sergiu Mișcoiu: "România își face o imagine proastă pe plan internațional, din această perspectivă, însă nu este singurul stat în care există parlamentari care folosesc Parlamentul pentru absolut orice mijloace, altele decât cele ale confruntării politice directe. În multe regulamente ale parlamentelor din întrega lume, atunci când avem parlamentari care nu se pot astâmpăra și devin recalcitranți, violenți și folosesc Parlamentul în scopuri diferite decât în interesul public, aceștia sunt excluși din Parlament. Există această prevedere inclusiv în Congresul SUA și nimeni nu se plânge că nu e suficientă democrație.
În momentul în care un parlamentar este într-o relație contondentă cu regulile bunului simț și uzanțele parlamentului respectiv, el poate fi exclus. Și acolo nu există niciun fel de for care să decidă peste Parlament dacă această excludere este conformă sau nu cu spiritul constituțional. Cred că nu ar fi neapărat greșit, după circul din ultimii ani și după confiscarea Parlamentului, pe care n-o mai văzusem de la Corneliu Vadim Tudor, cu menținunea că Vadim reprezenta un partid politic de o anvergură destul de mare și ducea o parte a bătăliei sale în zona ideilor și nu exclusiv a circului.
După acest moment, ar trebui ca și Parlamentul României să introducă niște prevederi care să permită excluderea cel puțin de la lucrările Parlamentului a unor parlamentari care nu înțeleg ce înseamnă democrația."
Ce ar urmări senatoarea Diana Șoșoacă prin acest gest
Sergiu Mișcoiu: "Ce urmăresc? Ei urmăresc să fie realeși, în primul rând, pentru că încap mai puțini pe listele AUR, ei nu au un viitor politic foarte luminos și încearcă să lupte pentru propria lor supraviețuire politică. Această luptă se duce într-un anumit fel de a face politică, manieră specifică mai degrabă zonei de extremă dreapta.
Vizibilitatea pe care o obții în aceste condiții este una foarte importantă, atragi privirile și logica aceasta că publicitatea negativă este totuși publicitate are un sâmbure de adevăr, ieși din conul de umbră, apari ca un actor politic, vocal, detestat de o mare majoritate, dar apari ca o variantă posibilă de vot pentru o minoritate pe care o dorești suficientă pentru a trece pragul electoral. Cam acolo e întreaga discuție. Și acest mod de a te manifesta, din păcate, nu este penalizat de instituțiile democratice.
Protestul se întâmplă în stradă și dacă parlamentarii respectivi ar protesta în fața clădirii Parlamentului într-un cadru organizat, nimeni nu ar putea să spună nimic, însă protestul nu se poate desfășura într-o aulă, așa cum este Parlamentul. Ce ne-am face dacă viața parlamentară ar fi un șir infinit de proteste și de blocări a sălilor de ședință? Ține de sănătatea instituțională, aceea de a produce instituții care să funcționeze în adevăratul sens al cuvântului, nu să transfere moduri de acțiune din alte zone într-o arenă politică.
Cred că ar trebui să trecem peste, dar să învățăm din acest episod. Nu e de mirare, Parlamentul României este o instituție cu o legitimitate și credibilitate scăzute și asta se întâmplă și lipsei de încredere pe care Parlamentul o are în el însuși."
Cui folosește acest moment care a avut loc în Parlament?
Sergiu Mișcoiu: "Prinde la acei români care cred că România ar trebui să se ocupe de problemele sale interne și nu ar trebui să fie o susținătore angajată în sprijinul Ucrainei. Prinde și la acei români care suferă de acea lipsă de politizare reală a vieții publice.
Până la urmă, de ce a apărut AUR, de ce au apărut asemenea partide? Apar pentru că discuția, la nivel ideologic, este slabă, confruntarea politică este anesteziată mai ales în condițiile în care avem mari coaliții formate din partide de centru stânga și centru dreapta care acoperă mai tot eșicherul politic. Și în aceste condiții, există o provocare permanentă. Ce înseamnă că-l provoci pe cel mai îndrăzneț lider al planetei, care ține piept unei superputeri când nimeni nu-i dădea nicio șansă? Înseamnă să-ți faci publicitate, să pari tu eroul care înlocuiește alt erou. Retorica naționalistă referitoare la drepturile minoritățile române din Ucraina este utilizată intens pentru a pretinde că acesta este subiectul cel mai important și pentru a pretinde că legitimitatea României în susținerea eforturilor de război ale Ucrainei ar trebui să fie pusă sub semnul întrebării.
E un moment destul de delicat, am văzut că frontul este împotmolit, contraofensiva nu a dat roadele pe care trebuia să le dea. În aceste condiții, e necesar ca aliați apropiați Urainei să fie vizitați. Cu Polonia, a existat o dispută care a fost ușor escamotată în ultimul moment, însă relațiile nu mai sunt așa cum erau la începutul războiului."
