Programa pentru limba și literatura română a fost contestată de peste 200 de specialiști, profesori și scriitori. Ei cer ministrului Educației să elimine cronicarii din materia obligatorie și să introducă lecturi contemporane care să îi atragă pe elevi și să le dezvolte obiceiul citirii.
Dezbaterea publică pentru noile programe de la limba și literatura română de clasa a IX-a s-a încheiat în această săptămână, iar noua programă urmează să fie aprobată peste câteva zile. Elevii vor studia după acestea de anul viitor.
Noua programă de limba și literatura română de la clasa a IX-a a stârnit controverse în special în ceea ce privește studiul literaturii, pentru că aici se merge pe principiul cronologic, iar elevii studiază la clasa a IX-a inclusiv cronicarii.
Radu Vancu, scriitor și profesor: „Ce a șocat este că avem în clasa a IX-a exclusiv literatură veche. Asta nu a fost echilibrată de literatură contemporană. Sunt deja cuceriți de cultura digitală, noi trebuie să facem literatura la fel de seducătoare precum jocurile, precum rețelele, precum ecranele, asta e competiția dură pe care o avem de făcut. La competiția asta nu ne putem prezenta cu cronicarii.”
Oana Fotache, decan al Facultății de Litere, Universitatea din București: „E vorba doar de un cronicar, de specia cronicii pe care fiecare manual, fiecare profesor o poate ilustra cu un cronicar. Nu mai mult de trei, patru ore.”
Pe principiul cronologic, au fost aduși la clasa a IX-a și alți autori.
Bogdan Rațiu, vicepreședinte Asociația profesorilor de Limba Română: „ Povestea lui Harap Alb, un basm scris de Ion Creangă sau comedia O scrisoare pierdută sau Alexandru Lăpușneanu de Costache Negruzzi se studiau până acum la nivelul clase a X-a, au fost trecuți în ultimele două modul din clasa a IX-a.”
Liviu Papadima, profesor universitar: „Problema cu literatura română veche este că ea e foarte dificilă, e foarte dificilă și pentru specialiști. Nu vrem să pregătim în liceu viitori studenți la litere. Cei care vin la Litere dintr-o pasiune sunt o minoritate. Noi pregătim la facultate specialiști, liceul e de cultură generală.”
Lipsa unei viziuni pentru întreg ciclul liceal
O altă problema principală a dezbaterii este și faptul că lipsesc viziunile pentru următoarele trei clase de liceu. Acestea ar putea fi lansate la finalul lunii ianuarie, spun realizatorii lor.
Oana Fotache, decan al Facultății de Litere, Universitatea din București: „Alte nume important sunt Montesquieu, care pentru epoca luminilor e un scriitor și un gânditor esențial. Scriitorii romanitici francezi Hugo sau Lamartine, care reprezintă niște modele, mai ales în faza inițială de traduceri, fiindcă literatura română începe prin traduceri, printr-un efort cantitativ până să se facă saltul la calitate.”
Reintroducerea gramaticii și rolul educației digitale
Dacă partea de literatură poate fi percepută ca fiind elitistă, reintroducerea gramaticii la liceu ar putea ajuta la reducerea analfabetismului funcțional. Reprezentanții elevilor au cerut, într-o scrisoare deschisă, ca liceenii să fie pregătiți pentru comunicare într-o lume digitală, în care manipularea prin fake news este un fenomen.
Alexandru Nicolae, lingvist, Academia Română: „Ajută foarte mult. Există elemente de argumentare, există chiar explicit fake news, dezinformare, etică a redactării, etică digitală, toate aceste elemente există în conținuturile de la claselele a X-a, a XI-a și a XII-a.”
Între timp, Ministerul Educației urmează să aprobe noile programe de la clasa a IX-a.
Daniel David, ministrul Educației: „Săptămâna viitoare vom lua o decizie în baza acestei consultări publice.”
