Peste 15.000 de copii internați în cămine, orfelinate sau spitale în perioada comunistă au murit în România. Dintre cele 26 de cămine spital, cel de la Cighid este de departe cel mai șocant caz. Numit și lagărul groazei, Cighid a fost locul în care copiii cu dizabilități erau condamnați la moarte.
Astăzi, 21 de țări sunt implicate într-un proiect paneuropean pentru a aduce sprijin în recuperarea celor care au supraviețuit ororilor.
Sîrmanca Beladi, o supraviețuitoare a căminului pentru minori nerecuperabili de la Cighid, și-a spus povestea tragică în fața Consiliului Europei. Într-o călătorie în trecut, și-a adus aminte de salonul numărul 8. O cameră în care nu știa niciodată dacă este zi sau noapte.
Părinții ei au abandonat-o la spital după naștere, iar la 3 ani a fost adusă la Cighid.
Dintre toate spitalele și căminele în care au fost internați copii în perioada comunismului, Cighid a înregistrat cea mai mare rată de mortalitate. 160 de copii cu dizabilități din 193 și-au pierdut viața aici.
Copiii cu handicap sever, declarați irecuperabili
Copiii de la Cighid cu handicap sever erau declarați irecuperabili. Comisiile medicale semnau pentru asta. Erau internați aici, considerați rebuturi de care societatea socialistă se putea dispensa. Nu ajungeau niciodată la spital, indiferent de afecțiune.
“Cei din Comisiile de ocrotire a minorilor, cei care puneau practic ștampila pe dosarul unui copil, ca să fie trimiși spre astfel de cămine spital și în cazul de față, spre Cighid, practic le semnau condamnarea la moarte. Si ei știau asta”, a spus Florin Soare, șef serviciu IICCMER.
La 33 de ani de la revoluție, statul român încă nu a condamnat oficial ororile suferite de copii în orfelinatele groazei din perioada comunistă.
Proiect dezvoltat pentru recunoașterea nedreptăților
Justice Initiative este proiectul dezvoltat de Guido Fluri, la rândul lui un supraviețuitor al orfelinatelor din Elveția. Planul are ca scop recunoașterea nedreptăților, oferirea de sprijin pentru recuperarea victimelor și prevenirea unor astfel de evenimente pe viitor.
“Aici nu este vorba de vreo vină, ci de asumarea responsabilității. Fiecărui european îi sunt cunoscute imaginile din fostele cămine de copii din România. Sute de copii și-au găsit sfârșitul acolo, alții au supraviețuit și suferă până în ziua de azi, marcați pe viață de urmările abuzurilor la care au fost supuși pe vremea aceea, ele nu au dispărut, ele continuă să existe. Nici până în ziua de azi în România suferințele lor nu au fost recunoscute în totalitate. Acest lucru nu este o situație demnă pentru un stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului European”, a spus Guido Fluri, fondatorul proiectului Justice Initiative.
România și Germania au fost alese pentru a depune mărturii. Acum, Consiliul Europei va decide dacă moțiunea va merge mai departe în Parlamentul European.
