Marmolada este cel mai înalt vârf din lanțul muntos din nord-estul Italiei și este cunoscut drept „Regina Dolomiților”.
Ghețarul său spectaculos - cel mai mare din Dolomiți - este un paradis pentru schiori iarna și alpiniști vara.
Cu toate acestea, oamenii de știință care studiază calota glaciară spun că viitorul său este sumbru.
În ultimii cinci ani, 70 de hectare din suprafața ghețarului au dispărut - echivalentul a 98 de terenuri de fotbal.
Cel mai mare ghețar din Dolomiți ar putea dispărea până în 2040
Potrivit oamenilor de știință, ghețarul Marmolada pierde între 7 și 10 centimetri din grosime pe zi și riscă să se topească complet până în 2040.
De la începutul măsurătorilor științifice, în 1888, calota glaciară s-a retras cu 1 200 de metri.
Semnalul de alarmă a fost tras de organizatorii unei campanii lansate de grupul ecologist Legambiente, Comisia Internațională pentru Protecția Alpilor, Cipra, și Comitetul Italian al Ghețarilor.
Proiectul, cunoscut sub numele de „Carovana dei ghiacciai” (Caravana ghețarilor), presupune monitorizarea ghețarilor și evidențierea impactului dramatic al schimbărilor climatice asupra sănătății lor.
De mai mulți ani, ghețarul Marmolada face obiectul unei observații speciale din partea Comitetului Caravanei, în special după prăbușirea tragică a seracului (o coloană de gheață glaciară) în iulie 2022, care a dus la moartea a 11 alpiniști.
Ghețarul Marmolada este acum într-o ”comă ireversibilă”
”Ghețarul Marmolada este pe moarte, iar acoperirea sa cu foi este o încăpățânare terapeutică cu unicul scop de a proteja pârtiile de schi”, a declarat un purtător de cuvânt al Legambiente în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că această calotă glaciară se află acum într-o «comă ireversibilă».
Măsurătorile de acum 136 de ani arată că se întindea pe aproximativ 500 de hectare și era la fel de mare ca 700 de terenuri de fotbal. Din 1888, a înregistrat o pierdere de suprafață de peste 80 % și o pierdere volumetrică de peste 94 %.
În 2024, grosimea maximă măsurată a fost de 34 de metri. Potrivit experților, topirea accelerată a gheții la altitudini mari face loc unui deșert de rocă albă și apar noi ecosisteme.
„Corpul glaciar este prost hrănit și suferă din cauza presiunii climatice și a intervenției umane”, a declarat Marco Giardino, președintele Comitetului glaciologic italian.
