Incendiile de vegetație au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani, iar pagubele produse sunt extrem de mari. Previziunile pe termen lung sunt terifiante: numărul de incendii de vegetație va crește cu 30% la nivel global, până la jumătatea acestui secol.
Astfel, ravagiile produse de aceste fenomene sunt greu de cuantificat. Până și Rusia se luptă cu asemenea incendii. Iar ceea ce este frustrant este că zonele care au ars în trecut vor continua să ardă și anii următori, iar regiunile anterior neafectate de incendii, inclusiv pădurile din Siberia sau Canada, ar putea suferi consecințe neprevăzute deocamdată.
Efectele incendiilor de vegetație
Urmările acestor incendii nu afectează doar la nivel local, ci au influențe mai extinse. De exemplu, este afectată calitatea mediului și, pe cale de consecință, sănătatea umană, însă și economia, sau alte domenii. Impactul lor se vede pe zile, săptămâni, luni și chiar ani după ce flăcările au fost stinse.
Inhalarea fumului poate provoca probleme respiratorii și cardiovasculare, sau anxietate, în special printre persoanele cele mai vulnerabile, sau chiar deces. Incendiile degajă cantități mari de gaze cu efect de seră și poluanți, care duc la deteriorarea continuă a biodiversității și la degradarea permanentă a calității aerului și a apei, precum și la eroziunea solurilor fertile. Ele reprezintă o amenințare pentru sectorul agricol și pentru securitatea alimentară, impunând, de asemenea și relocarea comunităților evacuate. În plus, există o nouă abordare și din partea companiilor de asigurări.
- Totuși, având în vedere că aceste incendii apar în mod natural, ele pot contribui la întinerirea solului. Însă acesta este poate singurul aspect pozitiv, dacă se poate numi astfel.
Legătura dintre incendii și schimbările climatice
Legătura dintre incendiile de vegetație și schimbările climatice este deosebit de alarmantă, deoarece acestea se potențează reciproc. Pe măsură ce incendiile de vegetație se extind și emisiile cresc, am putea să ne confruntăm cu așa-zisele bule care transformă peisajele într-un fel de cutii închise.
Statistic, Indonezia este gazda celor mai mari incendii de vegetație, astfel că această țară este cel mai mare emițător de carbon din lume. Indonezienii au luat măsuri și investesc mai mult în prevenirea și pregătirea acestor fenomene.
Ce putem face pentru combaterea incendiilor de vegetație
În aceste condiții, se pune mereu întrebarea ce este de făcut. La nivel global, pledoaria este aceeași: reducerea emisiilor de dioxid de carbon și gaze cu efect de seră. Însă o altă componentă o reprezintă îmbunătățirea gestionării utilizării terenurilor. Cu toate acestea, chiar dacă facem acest lucru în mod radical, asta nu va elimina total riscul de incendii.
Factorii de decizie vor trebui să-și recalculeze abordarea incendiilor de vegetație. În prezent, răspunsurile la incendiile de pădure sunt mai costisitoare decât ar fi o prevenție a acestora, din perspectiva guvernelor. Iar acesta este unul dintre aspectele care ar trebui să se schimbe, potrivit Euronews.com.
La nivel global se discută deja despre necesitatea unei noi formule "Fire Ready", care să aloce doar o treime din resursele disponibile răspunsului direct și să se dedice mult mai mult planificării, prevenirii, pregătirii și recuperării. Astfel, investiția trebuie să implice comunitățile locale și pe cei din prima linie, care pot juca un rol esențial în informarea și instruirea populației.
Deocamdată, SUA au luat măsuri chiar de anul trecut. Astfel, guvernanții au alocat 50 de miliarde de dolari pentru acest aspect. Dar există o necesitate alarmantă, la nivel global de a lua în calcul și măsuri pentru atenuarea schimbărilor climatice. Aici este marea provocare, pentru că acestea sunt multe și se leagă între ele.
