Victoria formațiunii de extremă dreapta la scrutinul din Italia se va traduce probabil printr-o legătură ceva mai strânsă între Roma, Polonia și Ungaria, arată experții consultați de Euronews.
"Va exista cu siguranță o schimbare în poziționarea Guvernului italian în comparație cu ultimele două guverne conduse de Mario Draghi", a declarat pentru Euronews Luca Tomini, politolog la Universitatea Liberă din Bruxelles.
"Cred că trebuie să ne așteptăm la o poziționare mai eurosceptică a Executivului italian în mai multe chestiuni. Va exista probabil o aliniere a Italiei la politica promovată de Guvernul Poloniei în special", a adăugat acesta.
Fratelli d’Italia, alături de partenerii de coaliție, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, și Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi, au obținut peste 43% dintre voturile italienilor. Sergio Matarella, președintele Italiei, este așteptat să o desemneze pe Giorgia Meloni în funcția de premier.
Coaliția de dreapta a depășit cu mult coaliția de centru-stânga condusă de Partidul Democrat al lui Enrico Letta, cu o platformă politică percepută de electorat drept o prelungire a politicilor promovate de fostul premier, Mario Draghi.
Meloni, favorită la șefia Executivului, va fi prima femeie premier al țării, iar opinia publică se așteaptă ca Guvernul pe care îl va conduse să fie cel mai de dreapta și eurosceptic Executiv pe care l-a avut Italia dupa cel de-Al Doilea Război Mondial.
Mai mult drept de veto
Mario Draghi, un politician care a coordonat cu succes zona euro prin turbulenta criză a monedei, a fost extrem de respectat atât în Peninsulă, cât și în UE. Deși mandatul său a fost scurt, Italia a fost unul dintre cei mai buni parteneri ai UE, cu o contribuție semnificativă la redresarea economică a blocului comunitar după criza generată de pandemie. Totodată, Italia a răspuns prompt în favoarea Ucrainei după invazia Rusiei.
Meloni în fruntea Executivului ar putea pune capăt direcției pro-europene
"Giorgia Meloni a susținut întotdeauna că vrea să pună Italia pe primul loc, un slogan similar cu America First a lui Trump. Ea a subliniat și importanța statelor naționale în procesul de integrare europeană", a declarat pentru Euronews Leila Talani, director al Centrului pentru politici italiene de la Kings' College, Londra.
"Ne putem aștepta ca acest Guvern să se folosească mult de dreptul de veto", a adăugat ea.
Multe decizii ale UE sunt adoptate în unanimitate de către toate statele membre, printre care și cele care privesc bugetul blocului comunitar, politica externă și regimul sancțiunilor. Polonia și Ungaria au amenințat constant că se vor opune prin veto unor politici importante ale UE, pentru a obține concesii din partea Bruxelles-ului în alte domenii. În acest moment, Italia poate să le urmeze exemplul.
UE, o constrângere
"Noul Guvern va privi UE drept o constrângere și nu un teren în care își poate exercita influența dincolo de granițe. Nu va avea o politică UE clar definită, unitară, și din cauza diferențelor interne majore dintre membrii coaliției și a afilierii la formațiunile politice europene", a declarat pentru Euronews Alberto Alemanno, profesor de dreptul Uniunii Europene la Școala de Comerț HEC Paris.
"Având în vedere că alegerile europene se vor apropia în curând, tentația, atât pentru Meloni, al cărei partid este afiliat Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cât și pentru Salvini, din cadrul grupului Identitate și Democrație, de a se poziționa în favoarea Poloniei și Ungariei ar putea deveni irezistibilă", mai spune acesta.
"În concluzie, Italia nu va mai fi o forță politică benefică în cadrul UE, ci un stat membru liber-profesionist care ia - în loc să dea - atât cât poate și care încetează să mai contribuie la luarea deciziilor majore. Va fi doar tranzacțională, fără a mai rămâne loc pentru solidaritate", a adăugat specialistul.
Statul de drept, migrația și politica externă
Italia ar putea intra în conflict cu Bruxelles-ul pe o serie de teme, inclusiv statul de drept, drepturile civile interne, drepturile minorităților și politica de migrație.
Planul de redresare și reziliență al țării, pe care Draghi l-a negociat cu Bruxelles, ar putea deveni, de asemenea, un nou câmp de luptă. Acesta impune Italiei să reformeze administrația și sistemul judiciar pentru a avea acces la fonduri UE în valoare de 200 de miliarde de euro.
"Ar putea exista schimbări în abordarea lor față de reformele care au fost cerute de UE pentru a putea obține banii", a precizat Leila Talani. "Sunt un pic îngrijorată, în special în privința reformei în domeniul concurenței".
Abordarea față de Rusia
Între timp, rămâne neclar ce ar putea face un nou guvern de extremă dreapta în politica externă, mai ales în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei.
"Meloni și-a schimbat, de asemenea, abordarea politică în ultimele luni, de exemplu, în ceea ce privește optica față de Rusia. Acest lucru contribuie la imprevizibilitatea liniei pro-europene a viitorului guvern italian", a declarat Arturo Varvelli, șeful biroului din Roma al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).
"Politica externă a guvernului Meloni ar putea fi similară cu politica "interesului național", promovată de Mario Draghi, care se regăsește în legislația negociată la nivel internațional.
"Cu toate acestea, există, fără îndoială, riscul ca forțele populiste, antieuropene și anti-transatlantice să mai poată influența noul guvern de la acest nou curs", a adăugat el.
