Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte al Republicii Moldova, cu o diferență de peste 10% față de Alexandr Stoianoglo. Însă aceste alegeri au fost extrem de tensionate și presărate cu o mulțime de scandaluri.
În acest context, Maia Sandu are o misiune grea până la alegerile parlamentare, care vor avea loc la jumătatea anului 2025 și care reprezintă cheia în ceea ce privește drumul pe care moldovenii îl vor urma: fie să continue spre vest, spre integrarea în UE, fie să rămână captivi în sfera de influență a Rusiei.
Jurnalistul Euronews Anatol Câșlaru a analizat cum trebuie privit acest scrutin din Republica Moldova, mai ales în condițiile în care votul venit din țară a fost în mai mare parte pentru Stoianoglo, cu 51,9%.
Ce înseamnă victoria Maiei Sandu în Moldova și „votul de protest"
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews: „A fost și al doilea tur de scrutin tensionat, chiar mai tensionat, cu alerte cu bombă, cu atacuri, dar moldovenii s-au mobilizat foarte mult, în special în capitala Chișinău, cel mai mare oraș, cu peste 600.000 de locuitori, unde, în mare parte, sunt susținători ai parcursului pro-european, dar și în diaspora, unde a fost record de oameni care au ieșit la vot, peste 300.000.
Totuși, Maia Sandu ar trebui să se gândească foarte mult, pentru că, la votul din țară, ea a pierdut. Dacă nu era mobilizarea de peste hotare, rezultatele puteau fi altele și am văzut asta când a început numărătoarea. De aceea, Maia Sandu are mult de lucru, pentru că mai vine un exercițiu electoral important, alegerile parlamentare din 2025. Ea trebuie să țină cont și de votul de protest dat de moldoveni, pentru că nu toți moldovenii sunt pro-ruși sau anti-UE.
Dacă ne uităm în istorie, vedem că, acum 4 ani, peste 60% dintre moldoveni au susținut partidele pro-europene, deci un nucleu destul de puternic. Dar acum a fost un vot de protest pentru că unele lucruri nu merg bine în Moldova. Oamenii au așteptat mult mai mult de la reforma justiției, care, din păcate, frânează, oamenii au așteptat un avans mai important în ceea ce privește marele dosare de corupție și furtul miliardelor din sistemul bancar și oligarhii care au furat din economie.
Cel mai mult i-a nemulțumit pe oameni după ce Maia Sandu și partidul care a susținut-o (PAS) au avut un mesaj foarte puternic în ceea ce privește contracararea corupției, dar guvernul partidului Maiei Sandu, din păcate, este implicat și el în scandaluri de corupție, ceea ce a nemulțumit foarte mult oamenii, pe lângă prețurile care au crescut enorm în Moldova comparativ cu salariile.
Unele prețuri de la Chișinău pot fi ușor comparate cu cele de la București, în timp ce salariul e mult mai mic. Guvernul cred că a făcut o greșeală de imagine foarte mare când a majorat salariile în economie, dar foarte puțin, iar salariile miniștrilor și cele din administrația centrală au crescut foarte mult. Iar când un ministru primește peste 100.000 de lei, iar un cetățean de rând are câteva mii de lei, normal că protestul este mare.
Atunci când ai un partid puternic în spate, președintele poate decide foarte multe. De aceea, Maia Sandu este esențial să discute cu partidele pro-europene care sunt în afara puterii. Am văzut că Maia Sandu nu a avut un mesaj puternic de susținere a altor partide, iar liderii acestor partide s-au simțit marginalizați, excluși din discuțiile privind partajarea puterii și nu au vrut să o susțină pe Maia. Acum se pare că ea a înțeles mesajul acestor lideri și încearcă să discute.
Este important ca, în jurul liderului Maia Sandu, să fie creat un pol foarte puternic pro-european și aceasta este misiunea Maiei Sandu. Am văzut că, în ultima zi de campanie, Maia Sandu s-a întâlnit și cu primarul capitalei, Ion Ceban, care se bucură de o susținere foarte puternică în capitală și care ar putea să devină un jucător foarte important în următorii ani, chiar să acceadă în Parlament și ar putea să fie unul dintre singurii parteneri de coaliție pentru partidul PAS, care nu cred că va mai deține majoritatea."
În acest context, trebuie privite mult mai atent ingerințele Rusiei în alegerile din Moldova, care au fost dovedite. Există și un amplu material realizat de Ziarul de gardă, în care un reporter a reușit să se inflitreze timp de trei luni în rețeaua creată de oligarhul fugar Ilan Șor și care a scos la iveală practicile de cumpărare de voturi.
Astfel, alegerile parlamentare din 2025 ar urma să fie extrem de tensionate, iar Rusia să încerce atunci „să dea lovitura finală”.
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews: „Rusia nu a fost învinsă și trebuie să înțelegem că ceea ce a făcut în Moldova, mecanismele și tactica pe care a folosit-o înseamnă că și-a cizelat unele scheme care vor fi îmbunătățite și folosite cu mai mare putere în campania pentru parlamentare.
Rusia a transmis un mesaj clar: nu vrea să renunțe la Republica Moldova, nu vrea să renunțe la spațiul de influență. Cu excepția țărilor baltice, care sunt deja în UE, Rusia are practic toate statele ex-sovietice în buzunarul ei. Îi lipsesc doar Republica Moldova și Ucraina. Iar în Ucraina nu este clar cum se va încheia războiul. Moldova este statul rebel care vrea să se rupă de Rusia și Moscova va depune tot efortul pentru a nu permite asta."
Integrarea în UE a Republicii Moldova, pe modelul Cipru?
Moldova își dorește să acceadă în Uniunea Europeană până în 2030, însă există problema Transnistria. Teritorioul separatist ar urma să împiedice procesul de aderare, cu toate că au început de scurt timp negocierile cu UE. Iar moldovenii pot avea ca model ceea ce s-a întâmplat în Cipru.
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews: „Pentru Moldova, există precedentul Cipru, când a fost admis în UE Ciprul grecesc, iar cel separatist, turcesc, a rămas în afara UE. Deja se discută tot mai mult că acest model ar putea fi folosit și pentru Moldova și să fie două etape de aderare: mai întâi aderă teritoriul constituțional, iar Transnistria să fie lăsată o perioadă într-o zonă gri.
Treptat, se crede că Moldova, cu ajutorul investițiilor europene, se va moderniza rapid, iar reunirea va fi una firească. Deja se vede un flux foarte mare de locuitori din Transnistria care vin să muncească în Moldova, pentru că, odată cu începutul războiului din Ucraina, nivelul de viață din regiunea Transnistriei a început să scadă, iar în Moldova se trăiește mai bine decât în Transnistria.
Și va fi mai degrabă un conflict al elitelor decât cel al populației. Populația își va dori să trăiască împreună."
