Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a revendicat duminică victoria în alegerile prezidențiale. Cu 99% din urne numărate, Erdoğan a obținut 52% din voturi, ceea ce îl plasează cu mult în fața rivalului Kemal Kilicdaroglu, care a obținut 48%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu.
Alegerile au fost considerate ca fiind unele dintre cele mai importante din istoria recentă a Turciei, opoziția considerând că are șanse mari de a-l înlătura pe Erdoğan, care a prezidat o criză dureroasă a costului vieții.
Dar ce impact va avea victoria sa asupra Turciei și a Occidentului?
Erdoğan și-ar putea întări și mai mult controlul asupra puterii. Fiind deja cel mai longeviv lider din istoria Republicii Turce, Erdoğan și-a consolidat puterea în timpul mandatului său, instituind pentru sine un sistem prezidențial.
Criticii spun că bărbatul în vârstă de 69 de ani a îndepărtat Turcia de la fundamentele sale democratice și a trecut la un regim autoritar. El a zdrobit protestele antiguvernamentale și s-a sustras unei anchete de corupție asupra cercului său intim.
Erdoğan a preluat controlul asupra majorității instituțiilor turcești și a marginalizat liberalii și criticii. În raportul său World Report 2022, Human Rights Watch a declarat că partidul AKP al lui Erdoğan (AKP) a dat înapoi cu zeci de ani în ceea ce privește drepturile omului în Turcia.
Ilke Toygür, profesor de geopolitică europeană la Universitatea Carlos III din Madrid, a declarat că o victorie ar putea să-l vadă pe Erdoğan îngenuncheat și mai mult.
"M-aș aștepta chiar la atitudini mai înspăimântătoare când vine vorba de democrație și când vine vorba de politica externă", a declarat ea pentru Euronews în luna mai.
Influența islamică ar putea crește
Erdoğan este popular în rândul alegătorilor conservatori și religioși. El a apărat drepturile musulmanilor conservatori după decenii de regim hotărât laic, permițând femeilor să poarte eșarfa în clădirile publice, cum ar fi universitățile și administrația publică, unde erau interzise.
Erdoğan ar putea urma o politică mai radicală în perioada următoare, deoarece și-a extins alianța cu grupuri islamiste, precum Hüda Par și Yeniden Refah înainte de alegeri.
Este posibil ca guvernul său să se afle sub presiunea acestor partide pentru a urmări politici mai islamiste.
Criza costului vieții
Alegerile au avut loc pe fondul unei crize economice dăunătoare, agravată de cutremurele devastatoare din februarie. Economiștii spun că politica neortodoxă a lui Erdoğan, care a practicat rate scăzute ale dobânzii în pofida creșterii vertiginoase a prețurilor, a dus la o inflație de 85% anul trecut, iar lira s-a prăbușit la o zecime din valoarea sa față de dolar în ultimul deceniu.
Analiștii prezic că prima prioritate a lui Erdoğan va fi să repare economia, dar nu se așteaptă schimbări majore în modelul economic înainte de alegerile locale din 2024.
"Există o mulțime de probleme economice în Turcia. Deci acesta este punctul cel mai slab al regimului Erdoğan", a declarat economistul Arda Tunca pentru Euronews.
Săptămâna trecută, s-a raportat că diviziunile cresc în rândul AKP în ceea ce privește viitoarele politici economice, unii căutând o alternativă la programul controversat al lui Erdoğan.
După cutremurul devastator din februarie, oponenții au crezut că alegătorii îl vor pedepsi pentru răspunsul inițial lent al statului. Dar în primul tur de scrutin din 14 mai, care a inclus alegeri parlamentare, AKP a ieșit pe primul loc în 10 din cele 11 provincii afectate de cutremure, ceea ce l-a ajutat să obțină o majoritate parlamentară împreună cu aliații săi.
Deși Erdoğan s-a folosit de naționalism pentru a-și menține popularitatea, este puțin probabil ca crizele economice să fie rezolvate rapid.
Afacerile externe
Înfrângerea lui Kılıçdaroğlu, care a promis să așeze țara pe o cale mai democratică și mai colaborativă, va fi probabil aclamată la Moscova. Cu toate acestea, ar putea fi deplânsă în capitalele occidentale, deoarece Turcia a adoptat o poziție mai conflictuală și mai independentă în afacerile externe.
Sub conducerea lui Erdoğan, Turcia a flexat puterea militară în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta, a creat legături mai strânse cu Rusia. Între timp, relațiile cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite devin din ce în ce mai tensionate.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, a desfășurat un "act de echilibru" diplomatic, opunându-se sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, trimițând în același timp drone la Kiev.
Potrivit experților, Erdoğan nu dorește să rupă complet cu Occidentul, ci doar să facă lucrurile în felul său.
"Turcia se rupe de Occident, deși este membru NATO din punct de vedere spiritual, Turcia nu mai face parte din NATO", a declarat economistul Arda Tunca.
