O temă extrem de sensibilă în România o reprezintă dreptul la avort. În plină campanie electorală, unii dintre candidații la prezidențiale au fost întrebați și ei ce poziție au. Însă opiniile lor au fost destul de neclare, iar unele chiar contrastante.
Ce cred specialiștii despre poziția candidaților la prezidențiale privind dreptul la avort
În direct la Euronews România, mai mulți specialiști au încercat să analizeze mai detaliat problema și felul în care politicienii au abordat-o.
Conf. univ. dr. Oana Băluță, Facultatea de Științe Politice - SNSPA și activistă pentru drepturile femeilor: „Ce mi se pare important, dacă asociem avortul cu o temă de campanie, este ca toți cei 14 care și-au depus candidaturile să fie întrebați care este poziția lor față de întreruperea de sarcină și față de parteneriatul civil.
Am ascultat declarațiile. Ele sunt problematice, pentru că, la oricare te-ai uita, fie este condiționat contextul în care femeile pot decide să facă întrerupere de sarcină, fie contextul este asociat cu o situație extrem de gravă, o situație severă, care pune în pericol viața, doar că, în fapt, femeile iau decizii ținând cont de situațiile lor de viață, care pot să fie foarte diferite și să nu se învecineze cu modul acesta de a defini 'extrem' și 'sever'.
Declarația lui Simion ar putea să pară neproblematică, doar că ea este, fiindcă, în prezent, așa cum arată datele, nu legislația în sine este o problemă - subliniez asta - ci accesul la serviciul de întrerupere de sarcină este o problemă.
Nu am auzit niciun candidat problematizând accesul la planning familial, la contracepție, măsura în care contracepția este disponibilă pentru diferite categorii de femei, din mediul rural sau urban, ce se întâmplă cu cabinetele de planificare familiale, ce se întâmplă cu educația sexuală, care este contribuția partidelor pe care ei le reprezintă în limitarea sau scoaterea din planul de învățământ, din pregătirea elevilor a educației sexuale.
Mi se pare că evită niște subiecte vitale pentru nevoile și interesele femeilor, bărbaților, fetelor, respectiv pentru sănătatea noastră, dar și pentru posibilitate anoastră de a avea accea la drepturi și de a ne fi respectate drepturile într-un stat democratic."
Adina Păun, expertă în sănătate reproductivă: „Nu a auzit să spună 'la cerere'. Femeia are dreptul să facă avort, în funcție de situația ei de viață și nu numai în cazuri extreme, legate de orice fel de circumstanțe medicale. Există state care limitează din ce în ce mai mult drepturile femeilor tocmai pe aceste criterii.
Noi ne dorim ca o femeie din România să poată avea acces la avort la cerere, este decizia ei, este corpul ei. Sunt foarte de acord că trebuie să oferim tuturor tinerilor și bărbaților și femeilor din România acces la educație sexuală, acces la contracepție, dar chiar și cea mai bună contracepție dă greș din când în când.
Eu, ca femeie, am dreptul, în România, să fac o întrerupere de sarcină din orice motiv, este treaba mea și nu trebuie să dau explicații. Ce mă îngrijorează este că niciunul dintre candidați nu și-a asumat că o femeie trebuie să poată să decidă, pur și simplu. Fără 'dacă' sau 'în cazul în care', ceea ce mi se pare o pantă periculoasă."
- Conform actualului Cod Penal, articolul 201, avortul este permis la cerere până în săptămâna a 14-a de sarcină. Medicii care efectuează avorturi după aceasta limită, cu excepția întreruperilor de sarcină terapeutice, riscă amendă sau închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Irina Mateescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente: „Ne întoarcem la niște timpuri pe care România n-ar trebui să le uite. Avem femei care ne sună, care și-au provocat avort în nesiguranță, care iau niște pastile pentru că le-a spus vecina, sau merg la un cabinet despre care nu știu sigur dacă este cabinet și ce se întâmplă acolo. Din cauză că, după cum se vede județele marcate cu roșu pe hartă nu asigură acces deloc în sistemul public, nici contra cost, um este el reglementat în prezent. Nu avem nimic peste 30%. Vorbim de un singur județ care se clasează la 20-30% și asta e maxim în România acum."
- Statul român nu plătește intervenția medicală pentru avort chiar dacă sarcina vine ca o consecință a unui viol sau a unui incest.
