Rusaliile sunt marcate la 50 de zile de la data Paștelui și la 10 zile de la Înălțarea Domnului. În popor, sărbătoarea mai este cunoscută și ca Cincizecimea sau Duminica Mare, pentru că, odată cu ea, se încheie și ciclul pascal: Învierea, Înălțarea și Pogorârea Duhului Sfânt.
Când sunt Rusaliile în 2024
Cum Paștele catolic și cel ortodox nu se sărbătoresc în fiecare an la aceeași dată (se întâmplă o dată la câțiva va ani ca datele sărbătorilor să coincidă) și Rusaliile catolice și Rusaliile ortodoxe se sărbătoresc la date diferite.
Rusaliile catolice se sărbătoresc în 2024 pe data de 19 mai.
Rusaliile ortodoxe se sărbătoresc în 2024 pe date de 23 iunie.
Potrivit Codului Muncii, prima și a doua zi a Rusaliilor ortodoxe sunt zile libere în 2024.
Ce semnifică sărbătoarea Rusaliilor
Rusaliile, împreună cu Paștele, reprezintă cea mai veche sărbătoare creștină, fiind prăznuită încă de pe vremea apostolilor. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălţarea Domnului. După aceasta, Înălţarea a fost mutată la 40 de zile de la Paşte, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare, potrivit Agerpres.
Sărbătoarea marchează momentul biblic al Pogorârii Duhului Sfânt peste apostoli și întemeierea Bisericii creștine. După Cincizecime, Apostolii au început să predice în întreaga lume învățăturile creștine și credința în Iisus Hristos.
Românii își revendică începuturile creștine de la apostolul Andrei, care a predicat în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul României". Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească națională, iar din 2012, această zi a devenit zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Rusaliile Catolice de la Șumuleu Ciuc
Rusaliile Catolice sunt sărbătorite pe 19 mai, iar la Șumuleu Ciuc este organizat sâmbătă, 18 mai, un pelerinaj la care sunt așteptate aproximativ 300.000 de persoane.
Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc are o istorie de peste 450 de ani, în centrul său fiind statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, aflată în biserica franciscană.
Legenda spune că în anul 1567 principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, ar fi încercat să le impună unitarianismul credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin şi oamenii spun că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reuşit să se opună şi să îşi păstreze credinţa strămoşească.
De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de limbă maghiară, vin în pelerinaj la Biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc, relatează Agerpres.
Tradiții de Rusalii
Ce simbolizează frunzele de nuc și de tei
Sărbătoarea Rusaliilor este marcată de tradiții păstrate în fiecare an de creștini. În duminica acestei sărbători, creștinii își aduc aminte de "limbile ca de foc" ce s-au pogorat peste Apostoli și care astăzi sunt închipuite sub forma frunzelor de nuc și de tei. Credincioșii aduc aceste frunze la biserică, pentru a fi sfințite, apoi duse acasă pentru a fi așezate la icoane și la uși.
Creștinii cred că frunzele protejează casele și gospodăriile de rele.
Călușarii
Un alt obicei repsectat de Rusalii este ”dansul călușarilor”, despre care credincioșii cred că poate vindeca relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dasatori ai satului, care formează o ceată de 13 călușari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca "Călușul". În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar călușarii încep dansul și săriturile. La un anumit timp, fiecare calusar peste cel bolnav, iar la sfârșit, celui bolnav i se șoptește la ureche o urare de sănătate, potrivit crestinortodox.ro.
Regăsit în regiunea Oltenia, în sudul României, dansul Căluşului a făcut parte şi din patrimoniul cultural al vlahilor din Bulgaria şi Serbia.
Tradiţia Căluşului a fost proclamată drept capodoperă a patrimoniului oral şi imaterial al umanităţii, pe lângă alte capodopere propuse de diferite state membre UNESCO, în cadrul unei ceremonii organizate în noiembrie 2005 la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), relatează Agerpres, citând https://ich.unesco.org/.
