Comisia Europeană a cerut ca fonduri europene, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, să fie reținute din Ungaria din cauza unor probleme de corupție. Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat că această cifră reprezintă aproximativ o treime din fondurile de coeziune pe care țara le-a primit de la bugetul UE.
Decizia, luată în unanimitate de comisari
Pentru Bruxelles, recomandarea adresată Consiliului de a adopta această măsură punitivă este următorul pas în procesul mecanismului privind statul de drept pe care l-a declanșat împotriva Ungariei în luna aprilie.
Mecanismul, care a fost aprobat de Curtea Europeană de Justiție cu doar câteva săptămâni mai devreme, în urma unei contestații din partea Budapestei și a Poloniei, permite Bruxelles-ului să impună sancțiuni financiare statelor membre „pentru a proteja bugetul” dacă se consideră că acestea au încălcat valorile fundamentale ale UE.
Decizia de a impune sancțiunea financiară a fost luată în unanimitate de comisari, a declarat Hahn, în timpul reuniunii Colegiului lor, care a avut loc în mod excepțional mai devreme în cursul dimineții.
Măsuri de remediere
Hahn a subliniat că Budapesta a prezentat 17 măsuri de remediere de la declanșarea de către Bruxelles a mecanismului de condiționalitate și că acestea „ar trebui, în principiu, să fie capabile să abordeze problemele descrise în notificare”, inclusiv „neregulile sistematice” în procesul de achiziții publice, conflictul de interese din partea oficialilor guvernamentali și slăbiciunea în investigarea și urmărirea penală în cazurile privind fondurile UE.
Dar a subliniat, de asemenea, că acest lucru se întâmplă numai dacă sunt „puse în aplicare în mod corespunzător” și că termenul rămâne „foarte strâns” și că o schimbare concretă în practică ar necesita, de asemenea, timp.
„În acest stadiu, rămâne un risc pentru buget, prin urmare nu putem concluziona că bugetul UE este suficient de protejat”, a continuat el.
Anunțul de duminică vine la doar trei zile după ce deputații europeni au declarat că Ungaria nu mai este o democrație pe deplin funcțională, ci în schimb un „regim hibrid de autocrație electorală”.
În rezoluția lor, legislatorii europeni au aruncat vina pentru derapajul statului de drept din țara est-europeană direct pe premierul Viktor Orbán.
