Peste 100 de milioane de euro din PNRR au fost aruncați pe apa sâmbetei de cei de la Apele Române. Instituția ar fi trebuit să reabiliteze peste 400 de kilometri de diguri.
Nu s-a făcut absolut nimic. Acum ținta a fost tăiată de pe listă în totalitate și asta pentru că cei de la Comisia Europeană nu mai au încredere că România ar mai putea să îi construiască în mai puțin de un an.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis din funcție pe directorul Apele Române.
Suntem în cartierul Stupini din Brașov, pe albia pârâului Ghimbășel, o zonă cu risc de inundații. Anul acesta apa a ajuns până la nivelul sacilor de nisip. Aici este prevăzut un proiect prin PNRR de înălțare a digurilor. Actele oficiale au fost semnate și trimise în 2021. Astăzi, în 2025, locul arată așa.
„A trebuit să o iau de la capăt, să refac tot, să zugrăvesc, să renovez, să repar la curte, să sparg tot. Am avut utilaje inundate, am avut mai mulți baloți de lucernă stricați, grâu. Munca de un an de zile. 3956 La fiecare ploaie stăm și păzim să nu iasă apa afară.”, a declarat Bogdan, localnic Brașov.
Când inundațiile s-au întors și în 2025, oamenii din zonă s-au uitat cu groază la cum se tot ridica nivelul apei. Pe o porțiune de 14 km, digurile naturale ale Ghimbășelului ar trebui consolidate și înălțate, proiect de care ar trebui să se ocupe Apele Române.
Mihai Uță, directorul Sistemelor de Gospodărie a Apelor Brașov: „Nota de fundamentare de la nivelul instituției către Administrația Bazinală de Apă Olt a fost transmisă la nivelul anului 2021, urmând acele perioade de avizare, proiecte tehnice și așa mai departe, până s-a ajuns în stadiul de astăzi, când avem avizul Administrației Naționale Apele Române.
Da, într-adevăr, procedurile sunt destul de de laborioase avizări, proiecte, studiu de fezabilitate, proiecte tehnice care trebuie avizate la toate structurile.”
Cu proiectul blocat în birocrație, singura activitate de pe malul Ghimbășelului e... tăiatul buruienilor, și acela făcut cu aparatură luată de primărie.
George Scripcaru, primarul din Brașov: „Noi ne încurcăm în probele noastre, proceduri, nu adaptăm legislația la ce înseamnă achizițiile publice. Tot timpul încercăm să dăm posibilitatea cuiva să blocheze proiecte și proceduri și trece timpul peste noi.
De asta nu luăm noi fonduri europene din cauza propriei noastre neputințe, și a legislației pe care o avem noi, neadaptată și neracordată la realitățile existente astăzi.”
Administrația Națională Apele Române avea de reabilitat 408 kilometri de diguri la nivel național. Deocamdată, instituția a obținut avize pentru 155 de kilometri, însă până acum niciun dig nu a fost reabilitat.
Și nici nu va mai fi. Cel puțin nu prin PNRR. Proiectul de diguri a fost scos de pe listă și astfel s-au pierdut 105 milioane de euro. Motiv pentru care, Directorul Apele Române a fost demis din funcție.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Nu suntem în punctul în care avem nevoie de scuze sau aș fi dorit niște explicații. Până la urmă tocmai de aceea am trimis un corp de control ca să existe niște răspunsuri obiective. Oricine pierde 300 de milioane de euro mă gândesc că va avea niște explicații în spate, dar repet, în contextul în care ne confruntăm cu inundații în fiecare an, este evident că explicații subiective nu pot fi acceptate.”
Fostul Ministru al Mediului, Tanczos Barna, este cel care a negociat țintele din PNRR. Tot el arată cu degetul spre conducerea de la Apele Române.
Tanczos Barna, fost ministru al Mediului: „A fost instituția care și-a bătut joc de acești bani europeni, instituția care a fost focusată pe cine organizează licitația, cine câștigă, unde se face licitația, cine o să fie în comisia de licitație. Cel mai supărător este faptul că acești oameni stau în continuare în acele funcții, nu au fost trași la răspundere nici măcar în momentul de față. Stau în funcții cu obrăznicie și ridică din umeri și spun că nu este vina lor.”
Directorul Apelor Române a refuzat numeroasele invitații pentru un interviu, însă într-un răspuns pentru Euronews, reprezentanții biroului de presă întorc vina spre Ministerul Mediului, unde documentele de finanțare ar fi stat chiar și câte un an doar pentru o semnătură.
Tanczos Barna, fost ministru al Mediului: „Tot acest ping-pong cu ANAR a durat luni de zile, asta pot să-mi amintesc, pentru că mereu mai lipsea câte o hârtie, mereu mai era câte o discuție. Întârzierile nu s-au produs din pricina lipsei contractelor de finanțare. Un motiv în legătură cu care a durat atât de mult semnarea contractelor de finanțare a fost legat de valoarea în sine a acelor contracte.”
Un joc de du-te vino. Hârtii împinse de colo-colo și zero diguri construite, după 4 ani de PNRR.
