Ultimul autobuz ce transporta refugiaţi etnici armeni din Nagorno-Karabah a părăsit această enclavă, a anunţat luni o purtătoare de cuvânt a guvernului armean, informează DPA.
Nazeli Bagdasarian a spus că 100.514 refugiaţi nevoiţi să-şi părăsească casele din Nagorno-Karabah au sosit în Armenia. Ea a adăugat că numeroşi refugiaţi suferă de probleme respiratorii sau sunt imobilizaţi la pat.
Preşedintele azer Ilham Aliev este văzut ca un lider autoritar, iar libertatea presei este limitată în Azerbaidjan, ţară criticată pentru cazurile de încălcare a drepturilor omului.
Vorbind luni la Baku, Aliev a accentuat că Azerbaidjanul este caracterizat de coexistenţa mai multor etnicii şi religii. ''Trăim ca o familie. A sosit timpul să creăm libertate în Caucaz'', a afirmat el.
Anterior, el anunţase că zeci de mii de azeri se vor muta în Nagorno-Karabah. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.
Ofensiva azeră
Luna trecută, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în regiunea contestată, forţând capitularea autoproclamatei 'Republici Arţah', care nu este recunoscută pe plan internaţional. Liderii armeni ai acesteia au anunţat că ea va fi dizolvată de la începutul anului viitor.
Acordul de pace încheiat în 2020 de Armenia şi Azerbaidjan prevede desfăşurarea unei forţe ruse de menţinere a păcii în regiune. În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să ''garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor şi transporturilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcţii''.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.
