IDF a răspuns rapid la atacul cu 140 de rachete Katyusha trimis de Hezbollah în nordul Israelului și a lovit capitala Libanului, Beirut, la câteva ore distanță. Armata israeliană a precizat că a fost nevoită să dea această „lovitură direcționată”, ca replică și că a lovit zone din sudul Libanului, vizând infrastructura Hezbollah, fără a oferi detalii despre daune.
O țintă a fost un lider militar, Ibrahim Aqi, conform BBC, însă nu există până acum informații concrete. Agenția de presă AFP citează o sursă apropiată Hezbollah, care a spus că Aqil a r fi fost ucis în atac, însă nu există însă vreo confirmare.
Ibrahim Aqil, cunoscut ca „Tahsin”, este unul dintre liderii Hezbollah. Guvernul SUA a oferit o recompensă de 7 milioane de dolari pentru Aqil, pe care l-a acuzat că a jucat un rol în atentatul de la Beirut, din 1983, conform publicației Rewardsforjustice.
La acea vreme, Aqil a fost un membru principal al Organizației Jihadului Islamic – celula teroristă a Hezbollah – care a revendicat bombardamentele asupra Ambasadei SUA la Beirut, în aprilie 1983, în care au ucis 63 de persoane, precum și atacurile asupra cazărmii Marinei SUA, din octombrie 1983, în care au murit doi membri ai personalului.
Atac israelian în capitala Libanului, Beirut
Totul a avut loc vineri dupăamiază. Martorii spun că mai multe explozii au fost auzite în suburbiile de sud ale orașului Beirut.
Televiziunea Al-Mayadeen, din Beirut, a raportat că „o dronă a tras mai multe rachete” într-o zonă foarte populată, Dahiyeh, iar gruparea Hezbollah a declarat, pentru Associated Press, că „un atac aerian a lovit zona”, fără a oferi mai multe detalii.
Deși israelienii spun că au vizat ținute legitime, precum „sute de stații de lansatoare de rachete” în sudul Libanului, care „erau pregătite să fie folosite în viitorul apropiat pentru a fi trase spre teritoriul israelian”, Hezbollah susține că rachetele au lovit satele din sudul Libanului.
Astfel, tensiunile din Orientul Mijlociu amenință să se transforme într-un război total și totul a luat amploare după ce mai multe pagere ale membrilor Hezbollah au expolodat și au provocat câteva zeci de decese și sute de răniți. La scurt timp, au urmat alte explozii ale stațiilor de comunicare de tip walkie-talkie pe care le foloseau militanții Hezbollah.
Aceste atacuri sofisticate au sporit temerile că schimburile transfrontaliere de foc vor escalada într-un război total. Israelul nu a confirmat, dar nici nu a infirmat implicarea în acele explozii.
Deși Israel nu a revendicat acele explozii, liderul grupării militante, Hassan Nasrallah, e convins că israelienii au pus totul la cale și a promis că va riposta, ceea ce a și făcut, prin cele 140 de rachete Katyusha trimise în nordul Israelului.
Armata israeliană a spus că, de fapt, 120 de rachete au fost lansate în zone din Înălțimile Golan, Safed și Galileea Superioară, dintre care unele au fost interceptate. IDF nu a spus dacă vreo rachetă a lovit ținte sau a cauzat victime. Alte 20 de rachete au fost doborâte în zonele Meron și Netua, iar cele mai multe au căzut în areale deschise, au spus reprezentanții armatei, care au adăugat că nu au fost raportați răniți.
Hezbollah a explicat că atacurile sale au vizat mai multe locuri de-a lungul graniței cu Israelul, inclusiv baze de apărare aeriană, precum și sediul unei brigăzi blindate israeliene, pe care au spus că au lovit-o pentru prima dată. Armata israeliană a confirmat acele lovituri și a declarat că rachetele au venit în trei valuri, vineri după-amiază, țintind locuri aflate de-a lungul graniței cu Libanul.
Din 8 octombrie 2023, au loc schimburi de lovituri aproape zilnice între Hezbollah și Israel, însă ploaia de rachete trimise vineri de Hezbollah a mărit amploarea față de atacurile de până acum.
Noul conflict care se mută acum între Israel și gruparea ibaneză Hezbollah nu presupune încheierea războiului din Gaza, care continuă. Autoritățile palestiniene au declarat că 15 persoane au fost ucise, în multiple atacuri israeliene, noaptea trecută. Israelul susține că vizează doar militanții și acuză Hamas și alte grupuri armate că pun în pericol civilii prin operarea în zone rezidențiale.
