Un nou atac cibernetic în care se folosește numele unei instituții publice. De această dată, infractorii cibernetici au trimis pe e-mail citații fictive în numele Jandarmeriei Române. Atacatorii au rafinat mesajele, așa că folosesc numele șefilor instituției ca expeditor. Potrivit Serviciului de Informații al Ministerului de Interne, autorii atacului nu au doar scopul de a fura datele victimelor ci vor și să slăbească încrederea oamenilor în autorități.
Marius Militaru – șef Serviciu Comunicare Publică, Jandarmeria Română: Mai nou, mesajele nu folosesc doar elemente de identitate generice ale instituției, ci pentru a le conferi o anume credibilitate, sunt personalizate cu numele și funcția unor reprezentanți ai conducerii Jandarmeriei Române. Ele conțin foarte multe greșeli gramaticale. Conțin și niște elemente instituționale, denumiri care nu intră în componența instituțiilor de ordine și siguranță publică, chiar dacă se încearcă să se inducă ideea că ele ar aparține Jandarmeriei, nu aparțin Jandarmeriei.
Este al doilea atac în care infractorii cibernetici folosesc numele Jandarmeriei. Destinatarilor li se spune că sunt cercetați pentru infracțiuni grave și că trebuie să trimită un mail înapoi expeditorului. Altfel, sunt avertizați că imagini și informații compromițătoare vor ajunge la magistrați și în presă. Poliția Română s-a confruntat cu o amenințare informatică similară în urmă cu câteva săptămâni, iar ANAF, zilele trecute. De regulă, mail-urile conțin link-uri sau atașamente care, odată accesate, pot duce la descărcarea unor aplicații ce infectează dispozitivul. Astfel, infractorii pot sustrage sau cripta datele victimelor.
Silviu Stahie – specialist în securitate cibernetică: Atacatorii încearcă să obțină niște date personale prin convingerea potențialelor victime să acceseze link-ul respectiv. De cele mai multe ori, aceste atacuri au în spate o urgență, ceva ce noi trebuie neapărat să facem pentru că altfel se întâmplă ceva rău.
Reprezentanții Ministerului de Interne cred că miza atacatorilor nu este doar sustragerea datelor de la potențialele victime, ci și discreditarea autorităților. Potrivit ultimelor sondaje, mai puțin de jumătate dintre români au încredere în instituțiile de ordine publică. De la începutul anului și până acum, din cele peste șase miliarde de evenimente colectate de specialiștii Direcției de Protecție Internă, au fost extrase și analizate aproape 5.700 de alerte de securitate.