13 organizații civice, printre care și Declic, îi cer președintelui Klaus Iohannis să desecretizeze unele informații din ședința CSAT de săptămâna trecută, în urma căreia s-a constatat că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale.”
Chiar dacă Administrația Prezidențială a recunoscut aceste interferențe, Klaus Iohannis nu a dat alte detalii, ceea ce a înfuriat o bună parte a opiniei publice. Iar ugența este una de grad zero dacă avem în vedere că mai sunt câteva zile până la turul 2 al alegerilor prezidențiale.
Organizațiile civice îi cer lui Klaus Iohannis să desecretizeze informații din CSAT
Mai mulți specialiști sunt de părere că interferențele despre care se vorbește îl au protagonist pe candidatul extremist Călin Georgescu, cel care a obținut 22,94% din voturi, în primul tur, urmat de Elena Lasconi, cu 19,18%.
Tudor Brădățan, fondator și director executiv Declic: „Tocmai pentru a elimina aceste suspiciuni, am cerut domnului președinte să clarifice situația. Înțeleg poziția doamnei Lasconi și are tot dreptul, în calitate de candidat, să afle ce s-a întâmplat în cursa în care ea s-a înscris. Dar și cetățenii au dreptul să știe ce fac aceste instituții.
Au stat în ședință CSAT și au decis că e o problemă, dar nu am auzit de nume date către organele de urmărire penală. Doar că s-au dat. Practic, am revăzut același stil de comunicare din urmă cu patru ani, când, la o amploare mai mică, s-a discutat de ingerințe străine în alegerile din România. Am ajuns din nou în ziua votului să vedem că nu se întâmplă nimic.
Toate numele vehiculate în ziua votului sunt în continuare în prim planul politicii și mediei din România și nu-i vedem în niciun fel afectați. Totuși, domnul președinte ne reprezintă pe noi, cetățenii, încă. Mi-e foarte clar că ce se discută în acele întâlniri are caracter secret, poate că este normal să nu știe cetățenii absolut orice se discută acolo, dar sunt anumite întrebări la care consider că noi merităm totuși un răspuns."
T. Brădățan: „Vrem să știm de-a ce se joacă ei acolo”
Organizațiile civice au amintit despre „investigaţiile jurnalistice şi ONG-istice recente care au relevat operaţiuni coordonate de manipulare prin platforme sociale şi alte tehnici de guerilla marketing pentru influenţarea alegătorilor”.
În campania electorală dinaintea primului tur al alegerilor prezindențiale, pe care Georgescu și-a făcut-o preponderent pe TikTok, rețeaua de socializare nu a luat nicio măsură de a bloca postări în care Georgescu făcea afirmații controversate, apelând la misticism și credință, iar specialiștii susțin că publicul a fost foarte influențat.
- În comunicatul de la finalul ședinței CSAT, se menționează că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia, prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”.
Tudor Brădățan, fondator și director executiv Declic: „În primul rând, aș dori să știu acele rețele care au favorizat unul dintre candidați, care există în România de mulți ani. Declic și multe organizații au semnalat, de-a lungul timpului, că sunt multe nereguli pe care acele grupuri de Facebook, acele entități, le propagă. Până acum, nu ne-a ascultat nimeni.
Surpriză, acum și-au dat seama că nu se mai promovează doar medicamente, sau cine știe ce scheme de escrocherie online, ci se promovează un candidat politic. Mi se pare foarte greu să cred că acele instituții - care au avut și bugetele mărite - care, teoretic, îi angajează pe cei mai deștepți din țara asta, ca să supravegheze bunul mers al țării, au fost păcăliți într-atât de ușor de niște hackeri care s-au hotărât să sprijine un candidat. Nu cred că merg așa lucrurile.
Noi merităm niște răspunsuri mult mai serioase. Aș dori să văd că, de banii pe care îi dăm la acele instituții - care nu sunt bani puțini și au avut bugetele mărite foarte mult, chiar în detrimentul altor părți ale societății, mult mai neglijate - să-i vedem că-și fac treaba, că trăim într-o țară în care avem siguranța că nu vine o forță exterioară să intervină în alegerile noastre.
Există numeroase căi de a acționa, dar sper că s-a înțeles mesajul fără să trebuiască să punem acea presiune. Vorbim de ceva de o gravitate enormă. Înseamnă că cei care trebuiau să se asigure că fie o altă țară neu ne decide președintele, fie au dormit, fie nu au fost bine pregătiți. Indiferent cum ai da-o, nu e bine.
Doar pentru simplul motiv că trăim cu confirmarea că o forță străină a vrut să intervină în alegeri și, în continuare, sunt oameni care merg a doua zi la serviciu, ca și cum nu s-a întâmplat nimic, deși suntem sub un atac, mi se pare că merităm mai mult decât un comunicat sec de presă din partea unui consiliul al cărui componență oricum nu o știe nimeni.
Să trăim în continuare ingnorând faptul că o țară a intervenit în alegerile noastre, e greu. Trăim deja cu o corupție greu de tolerat, cu o opacitate a instituțiilor greu de înghițit. Acum să mai vedem și să trăim cu o țară care se joacă cu alegerile din țara noastră, e deja picătura care umple paharul.
De asta am și vrut să semnă această scrisoare, pentru că am vrut să semnalăm că tensiunea crește și că nu doar forțele extremiste încasează foarte mult sprijin din cauza acestei opacități a statului român.
Lehamitea e generalizată și supapa de refulare este un candidat de extremă dreapta. Lehamitea e simțită de foarte mulți cetățeni, s-au cam săturat și dai un pas în spate și vezi un joc mult prea ieftin, cu chestii mult prea importante, care țin de siguranța națională. De aceea fac un apel și uman să lăsăm la o parte orice idee că, fiind opaci, rezolvăm ceva.
Cetățenii, totuși, finanțează statul român, își plătesc taxele, merităm și noi nu știm exact la ce ne expunem. Vrem să știm și noi numele celor care au deschis poarta invadatorului. Vreau niște nume, vreau să știu ca să mă feresc. Aici, statul nu mă ajută deloc, mă lasă să dau drumul la conspirații, la tot felul de idei ciudate. Vedem în presă nume foarte des vehiculate, dar fără niciun de garanție din partea statului că acele acuzații stau în picioare.
Nu am primit niciun răspuns, suntem mulți semnatari ai acestor scrisori, poate colegii de la celelate organizații au primit. Ultima oară când am verificat, încă nu aveam o poziție oficială. Așteptăm. Această confirmare i-ar ajuta pe români să-și facă o idee despre ce va fi votul următor. Vrem să știm de-a ce se joacă ei acolo.
Toți spun că sunt pro-Europa, că sprijină Europa, dar vrem să știm ceva clar. Dacă există o parte a societății care își dorește o apropiere de Rusia, e dreptul lor să aibă părerea asta, deși o consider greșită. Toate aceste suspiciuni face să fie destul de greu să trăiești în România. Azi sunt oameni cu care nu mai poți vorbi normal, pentru că fiecare e manipulat de altă conspirație de pe internet. E în interesul total al țării să încetăm cu suspiciunile și să vorbim cu fapte."
Concluziile CSAT:
- interes în creștere din partea Rusiei.
- au existat atacuri cibernetice care au influențat alegerile.
- un candidat a profitat de tratament preferențial din partea TikTok pentru că nu a marcat clipurile drept electorale.
