Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, marți, cu omologul său austriac Gerhard Karner, în Slovenia, la forumul Salzburg. Oficialul român așteaptă clarificări din partea Austriei și poate chiar o garanție, în condițiile în care Guvernul de la Viena a dat de înțeles că este de acord cu aderarea României la spațiul Schengen, cu aeroporturile.
Cătălin Predoiu, despre discuțiile cu Austria pentru aderarea la Schengen: ”E ceva pe care putem să construim”
Cătălin Predoiu a afirmat că informațiile prezentate drept condițiile puse de Austria pentru a accepta accederea României la Schengen sunt de fapt ”măsuri adiacente” pe care țara noastră deja le aplică pentru a întruni criteriile spațiului de liberă circulație.
De altfel, el a anunțat, în urma cu întâlnirii cu ministrul austriac de Interne, că discuțiile rămân ”complicate, dar, în același timp, clar există o mare diferență față de acum câteva luni de zile”.
”Lucrurile nu stau atât de simplu. Am avut pe parcursul acestor luni precedente discuții complicate și ele rămân în continuare discuții complicate, dar, în același timp, clar există o mare diferență față de acum câteva luni de zile.
Nu vreau să evaluez dacă este mult sau puțin. E altceva, e ceva pe care putem să construim, cu care putem continua”, a spus ministrul de Interne.
Predoiu a evidențiat că România, alături de ”delegația bulgară și cea austriacă, dar și de către Comisia Europeană și președinția spaniolă (...) sunt îndreptate în direcția de a obține un rezultat palpabil, concret în luna decembrie, deci în anul 2023”.
”Am avut discuții dimineață legate de posibilitățile tehnice de a lua o decizie în luna decembrie, plecând și de la situația concretă din fiecare dintre țările noastre și ceea ce ne dorim”, a menționat Predoiu.
Cătălin Predoiu, despre condițiile puse de Austria: ”România aplică aceste proceduri”
Ministrul de Interne a punctat că discuțiile cu Austria vor continua deoarece ”au fost pozitive, au adus ceva progrese, dar mai mult multe lucruri de discutat”.
”Aș vrea să mă refer asupra unor chestiuni tehnice care au fost denumite catalogate, apreciate în țară ca fiind condiții puse de Austria.
În primul rând, în document nu sunt numite condiții. Sunt măsuri adiacente. În substanța lor sunt proceduri pe care la ora aceasta, România le aplică. Sunt proceduri care sunt cuprinse în criteriile Schengen, în acordurile pe care le aplicăm, mai precis în acordul Dublin.
La ora aceasta, România aplică aceste proceduri și menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate”, a afirmat ministrul de Interne.
Predoiu: S-a creat emoție; acea perspectivă de a se transfera în masă migranți ilegali din Austria în România
”S-a creat emoție, din câte am văzut, acea perspectivă de a se transfera în masă din Austria în România cetățeni sirieni sau afgani care ar fi migranți ilegali și în felul ăsta interesele noastre ar fi afectate.
În realitate este vorba de a proceda la retrimiterea acelor cetățeni care au intrat prin România, au fost înregistrați în România în Eurodac sau în Sis - sistemul Schengen - și mai departe au migrat ilegal în Austria.
Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturați în Austria și constatați că sunt în stare de migrație ilegală, pe regulile existente, sunt trimiși în țara din care au venit, adică în România. Nu e vorba despre nicio altă procedură.
Anul acesta vorbim de 120 de cetățeni, aplicând aceste reguli. Nu e nimic în plus pe care România să fie obligată să aducă față de ce există în prezent în criteriile Schengen”, a concluzionat Predoiu.
Ministrul de Interne, despre intrarea României în Schengen cu aeroporturile: ”Obiectivul nostru este să avem o decizie”
”Aveam semnale că eforturile noastre au produs rezultate și se va flexibilizat poziția Austriei, în sensul că este de acord cu extinderea spațiului Schengen, dar numai în ceea ce privește frontiera aeriană și sunt în discuții și celelalte două frontiere. Asupra acestor lucruri continuăm să discutăm procedural.
Se poate orice, dar obiectivul nostru și nu numai, al nostru și al Comisiei Europene, este să avem o decizie. În acest an discutăm asupra conținutului acestei decizii.
Încă nu s-a ajuns la un acord. Continuăm discuțiile în zilele următoare și cu Comisia și președinția spaniolă”, a mai spus Predoiu.
- Ce înseamnă aderarea României și Bulgariei la Air Schengen. Ce condiții impune Austria
- Marcel Ciolacu, despre intrarea României în Schengen cu aeroporturile. ”Austria este mai flexibilă”
- Președintele Bulgariei spune că Austria a pus "condiții inacceptabile" pentru Schengen. Ciolacu: "Cherecheș a trecut cu buletinul unui văr"
Organizat în orașul Kranj, Forumul de la Salzburg a debutat cu o reuniune trilaterală între Slovenia, țara gazdă din acest an, Croația și Austria. La întrevedere au luat parte și oficiali din cadrul Comisiei Europene și Frontex.
Mai apoi, Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, s-a întâlnit cu omologul său austriac, Gerhard Karner, pentru a discuta despre aderarea României la spațiul Schengen.
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre schimbarea de abordare a Austriei față de aderarea României la spațiul Schengen, însă a recunoscut că țara noastră are nevoie în continuare de consolidarea frontierelor.
”Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria care nu mi se par unele exagerate, fiindcă cu toții ne dorim întărirea frontierei și cu Bulgaria și cu Ungaria.
Nu ne păcălim unii pe alții și nu ne mințim. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr mai tânăr cu 10 ani. Ăsta este adevărul dacă vrem să ne asumăm acest lucruri.
Dacă vrem să mințim și să băgăm tot timpul sub preș totul, să credem că noi păcălim pe toată lumea..
Am eu o teorie că șmecheria asta a distrus România. Nu vom reuși pentru că nu ne crede nimeni”, a mai precizat prim-ministrul.
De altfel, Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul așteaptă să fie stabilit cu exactitate calendarul aderării României la spațiul Schengen. Liderul social-democrat și-a exprimat speranța că țara noastră va intra în spațiul de liberă circulație cu aeroporturile din martie 2024 și cu frontiere terestre la finalul anului viitor, în perioada în care Ungaria va deține președinția semestrială a Consiliului UE.
