Manuscrisul a ajuns în arhivele Muzeului Moraviei din orașul ceh Brno. Muzeul a păstrat în colecțiile sale, timp de peste 80 de ani, cea de-a 4-a parte a partiturii cvartetului de coarde în Si bemol major, op. 130 - un cvartet apreciat foarte târziu al compozitorului german.
Pentru prima dată, curatorii Muzeului Moraviei au expus partitura timp de cinci zile, înainte de a fi predată familiei Petschek.
Familia Petschek, cândva cea mai bogată familie din Cehoslovacia de dinainte de al Doilea Război Mondial, a fugit din țară pentru a scăpa de Holocaust.
"Obiectul în sine are o poveste fascinantă", spune curatorul Simona Sindlarova. "Întreaga poveste reflectă istoria Europei Centrale din ultimii 200 de ani".
Nu se cunosc detalii despre modul în care familia, a cărei avere provenea în principal din industria minieră și din afaceri în sectorul bancar, a achiziționat manuscrisul după Marele Război.
Beethoven a compus cvartetul în 1825-1826, ca parte a lucrului său la o serie de cvartete târzii comandate de prințul rus Nicholas Galitzin.
În martie 1939, o încercare de a trimite piesa în străinătate prin poștă, la cererea familiei Petchek, a eșuat în timpul ocupației naziste a Cehoslovaciei, atrăgând atenția Gestapo-ului.
Atunci "a fost chemat expertul de la Muzeul Țării Moraviei pentru a verifica autenticitatea partiturii", explică Sindlarova. "Acesta i-a recunoscut imediat veridicitatea, dar, pentru a o proteja de ocupanți, el și ceilalți implicați au negat autenticitatea ei".
De la domiciliul lor din SUA, Frantz Petschek a încercat să recupereze partitura, dar eforturile sale au fost zadarnice în contextul divizării Europei postbelice și al creării Cortinei de Fier.
În cele din urmă, la 3 august a fost semnat un acord de transfer al proprietății de la muzeu către moștenitori.
"Categoric, aparține pe bună dreptate familiei Petschek. Un nou capitol al poveștii acestui fascinant colecționar este aici", spune Sindlarova.
La începutul acestui an, Comisia pentru Artă Jefuită în Europa, cu sediul la Londra, a concluzionat că "în ciuda Declarației de la Terezin (Theresienstadt) privind operele de artă restituite, perspectiva ca operele de artă jefuite să fie returnate era îndepărtată".
Comisia a trecut în revistă progresele înregistrate de la o rezoluție fără caracter obligatoriu din 2009, în care delegați din peste 40 de țări au îndemnat guvernele să depună toate eforturile pentru a restitui fostele proprietăți comunitare și religioase evreiești confiscate în mod ilegal.
De asemenea, Comisia a recomandat tuturor țărilor să abordeze problema clădirilor private și a terenurilor confiscate ilegal de naziști și de colaboratorii lor.
